Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a fost condamnată marți în apel la 45 de luni de interdicție de a fi aleasă într-o funcție publică, dintre care 15 luni sunt executorii și restul de 30 de luni cu suspendare, și la trei ani de închisoare, din care doi cu suspendare și un an de arest la domiciliu cu monitorizare cu brățară electronică, într-un caz de fraudă cu fonduri europene.
Partidul de extremă dreapta Rassemblement National (RN) din Franța a suferit o lovitură neașteptată în recentele alegeri parlamentare. Deși liderul Marine Le Pen prevedea cu încredere o victorie zdrobitoare, RN s-a clasat pe locul trei, în urma unei alianțe de stânga și a blocului centrist al președintelui Emmanuel Macron.
Franța se află în fața unui moment istoric fără precedent, după ce partidul de extremă dreapta Adunarea Națională (RN) a obținut o victorie surprinzătoare în primul tur al alegerilor parlamentare.
La Bruxelles, la precedentele summituri ale liderilor UE, Emmanuel Macron a fost acuzat uneori că a încercat să fure lumina reflectoarelor. Cu siguranță a reușit acest lucru duminică seara. Deși, probabil, nu în modul în care și-ar fi dorit.
Emmanuel Macron, un politician de centru proeuropean, a fost ales duminică președinte al Franței cu 66,10% din sufragii, devansând-o la mare distanță pe rivala sa de extremă-dreapta Marine Le Pen, care a obținut 33,90% din voturi, potrivit rezultatelor finale difuzate luni de Ministerul de Interne francez, citate de AFP.
Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice En Marche! (În Mişcare!, social-liberală), a câştigat scrutinul prezidenţial din Franţa, obţinând 65,1% din voturi, potrivit proiecţiilor realizate în funcţie de sondajele efectuate la ieşirea de la urne, informează ziarele Le Monde şi Le Figaro.