Considerată un simbol al Clujului Cetățuia a ajuns o ruină. Demersurile pentru amenajarea acestui obiectiv în scop turistic au început în 2012.

Curtea de Apel Cluj a decis respingerea acţiunii în pretenţii prin intermediul căreia comuna Feleacu solicitase obligarea judeţului Cluj la plata unei sume de bani în schimbul punerii la dispoziţie a terenului pe care se realizează Centrul de Management al Deşeurilor.

Doi cai au fost fotografiați sâmbătă, 26 septembrie, în timp ce mâncau din gunoaie.

Problema depozitării deşeurilor în municipiul Cluj-Napoca este departe de a fi rezolvată. Munţi de gunoaie la mai multe puncte de colectare a deşeurilor de pe Calea Floreşti. După felul cum arată zona, se pare că au trecut săptămâni de când firmele de salubritate au fost ultima dată să ridice gunoiul care s-a extins şi pe carosabil. Mirosul este insuportabil şi ce este mai grav, locurile de joacă sunt înconjurate de gunoaie şi încet, încet, se transformă în adevărate focare de infecţii.

Zeci de locuitori ai cartierului Someşeni s-au strâns miercuri seara nemulţumiţi de faptul că în curtea RADP au fost depozitate gunoaie. Oamenii spun că vor bloca drumul şi nu le vor mai permite camioanelor să aducă gunoiul la ei în zonă. Ei spun că mirosul este insuportabil şi ameninţă că le vor da foc. Primarul Emil Boc şi-a făcut apariţia în zonă şi le-a explicat oamenilor că depozitarea gunoaielor pe platforma RADP este o soluţie temporară. Spiritele s-au încins şi mai tare.

Consiliul Județean a propus înființarea unei rampe temporare de gunoi nu la Feleacu, ci la Săvădisla. Varianta are mai mulți opozanți decât adepți, singurii care o îmbrățișează fiind funcționarii din CJ și prefectul. Soluția „de urgență” a Consiliului Județean ridică mai multe probleme: De ce acum? De ce trebuie o firmă nouă, mai ales una care abia acum se autorizează? De ce s-ar opune Boc, știut fiind că municipiul ar fi cel mai afectat de o criză a gunoaielor?

Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa desfășoară în intervalul 18-29 mai, o campanie de igienizare și de întreținere a albiei râului Someșul Mic, pe tronsonul care traversează Cluj-Napoca.

La o săptămână după ce mai mulţi voluntari au curăţat parcul din cartierul Mărăşti, PET-urile, pungile şi cârpele au început să apară din nou. Clujenii se declară oripilaţi şi se luptă cu acest fenomen cum pot. „În termeni literari parcul arată ca curul”, susţine un clujean.