O boală extrem de contagioasă, considerată aproape eradicată în urmă cu doar câțiva ani, își face din nou simțită prezența. Numărul țărilor care se confruntă cu epidemii severe s-a triplat, ridicând semne de alarmă pentru specialiștii din domeniul sănătății.
În luna decembrie, odată cu declararea epidemiei de rujeolă în România, autoritățile au demarat o campanie mai „aspră” de vaccinare împotriva acesteia, pentru recuperarea „restanțierilor”. La Cluj, se poate vorbi de un „debut ușor favorabil”, potrivit specialiștilor. Cu alte cuvinte, nu e rău, dar “mai încape”.
Ministerul Sănătății a declarat epidemie la nivel național, având în vedere că s-au înregistrat aproape 2.000 de cazuri de rujeolă. Reprezentanții din Sănătate pornesc și o campanie de vaccinare a copiilor.
Comisia senatorială de sănătate dezbate proiectul Legii vaccinării, un proiect care a generat nemulţumirea celor care se opun vaccinării obligatorii, pe de o parte, şi cei care sunt îngrijoraţi de amploarea epidemiei de rujeolă care a făcut până acum 34 de victime.
Scăderea ratei vaccinării a condus la epidemii de rujeolă şi rubeolă la nivelul regiunii europene, care ar fi putut să fie prevenite, atrag atenţia specialiştii, în Săptămâna Europeană a Imunizării.
În plină epimedie de rujeolă, distribuitorii de medicamente vor să ia din farmacii patru mii de doze de vaccin ca să îl vândă în străinătate. În condiţiile în care medicii de familie din zece judeţe nu au încă serul în cabinete, iar 22 de copii neimunizaţi au murit.
Focarele actualei epidemii de rujeolă au apărut în Bistriţa Năsăud, la graniţa cu Clujul, în comunităţi unde copiii nu figurează pe listele medicului de familie, ca urmare, sunt nevaccinaţi, se arata într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii de anul trecut.
