Autobuze cu hidrogen, centura metropolitană, aqua park sau transformarea Pieței Mărăști sunt doar câteva dintre proiectele asumate de municipalitate în 2023. „Orașul e în direcția corectă. Prin aceste proiecte vrem să păstrăm Clujul pe primul loc, e o bătălie în fiecare minut, în fiecare secundă pentru acest lucru”, spune primarul Emil Boc.
80 de comune și orașe din județul Cluj au primit, în mod egal, bani de la Consiliul Județean la final de an. Sumele sunt ridicol de mici și, în unele cazuri, nu acoperă nici plata unei facturi la întreținere.
Cele mai importante biserici și culte religioase din Cluj-Napoca cer anual sume impresionante de la bugetul local. Anul acesta, Primăria acordă finanțări de 3 milioane de lei, la fel ca anul trecut.
Construirea bazinului de înot din viitorul hub educaţional Borhanci, studii pentru aqua park şi modernizarea şcolilor (?!) - noul an şcolar începe peste 2 săptămâni - au devenit prioritare pentru administraţia Emil Boc în detrimentul altor investiţii în oraş (modernizare Piaţa Avram Iancu, iluminat stradal, reabilitare parcuri şi străzi, inclusiv metrou) cărora le-a fost tăiată finanţarea.
La începutul acestui an, Consiliul Județean Cluj, prin vocea președintelului Alin Tișe, se lăuda că va continua „seria investițiilor în infrastructura rutieră a județului”, alocând fonduri „extrem de consistente”, respectiv 75.000.000 de lei. La nici jumătate de an distanță, același Tișe anunță că lucrările nu se vor putea realiza la nivelul estimărilor și că o parte din banii alocați la drumuri merg către alte instituții ale forului județean.
În luna decembrie Guvernul a alocat de două ori bani din Fondul de Urgență către primării și consilii județene. La Cluj, administrațiile PNL au primit majoritatea banilor.
