Politică
AUR are un procent mai mare decât PSD și PNL la un loc în intenția de vot a românilor
AUR rămâne pe primul loc în intenția de vot a românilor, cu un procent mai mare decât PNL și PSD la un loc.
AUR rămâne pe primul loc în intenția de vot a românilor | Foto: monitorulcj.ro
Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal au împreună, un procent mai mic decât AUR, în intenția de vot a românilor.
PSD și PNL, ambele la un loc sub AUR în intenția de vot a românilor
AUR conduce în preferințele electoratului pentru alegerile parlamentare, cu un avans de aproximativ 20 de procente față de următoarele două clasate - PSD și PNL – care își dispută îndeaproape a doua poziție, potrivit unui sondaj INSCOP.
Totodată, procentul AUR și PSD a crescut în intenția de vot a românilor, în vreme ce la USR și PNL a scăzut.
Intenția de vot la alegeri parlamentare, raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur vot (70.6% din total eșantion):
- AUR: 39.7% dintre alegători ar vota cu AUR (față de 38.2% în mai 2026, 37% în aprilie, 38% în martie, 40.9% în ianuarie, 38% în noiembrie 2025, 40% în octombrie, 40.8% în septembrie, 40.5% în iunie, 38.1% în mai).
- PSD: 18.7% (față de 17.5% în mai 2026, 20.1% în aprilie, 19.2% în martie, 18.2% în ianuarie, 19.5% în noiembrie 2025, 17.6% în octombrie, 17.9% în septembrie, 13.7% în iunie, 17.4% în mai).
- PNL: 16.3% (față de 20.3% în mai 2026, 15.5% în aprilie, 14.5% în martie, 13.5% în ianuarie, 14.6% în noiembrie 2025, 14.8% în octombrie, 15.2% în septembrie, 17.3% în iunie, 16% în mai).
- USR: 9% cu USR (față de 10% în mai 2026, 12.7% în aprilie, 11.4% în martie, 11.7% în ianuarie, 12.3% în noiembrie 2025, 11.5% în octombrie, 12.8% în septembrie, 13.1% în iunie, 12.2% în mai).
- UDMR: pentru UDMR ar vota 5.5% din alegători (față de 5% în mai 2026, 4.3% în aprilie, 4% în martie, 4.9% în ianuarie, 4.8% în noiembrie 2025, 5.2% în octombrie, 4% în septembrie, 5.2% în iunie, 4.5% în mai 2025).
- SENS: pentru SENS – 4.1% (față de 2.5% în mai 2026, 2.4% în aprilie, 3.6% în martie, 4% în ianuarie, 3.2% în noiembrie 2025, 3.4% în octombrie, 2.1% în septembrie, 2.4% în iunie).
- SOS România: pentru SOS Romania – 2.7% (față de 2.9% în mai 2026, 2.8% în aprilie, 3.3% în martie, 2.8% în ianuarie, 1.7% în noiembrie 2025, 2% în octombrie, 2.8% în septembrie, 1.9% în iunie).
- POT: pentru POT ar vota 2.7% dintre alegători (față de 1.9% în mai 2026, 3.6% în aprilie, 3% în martie 2026, 5% în ianuarie, 3.1% în noiembrie 2025, 2.6% în octombrie, 3.3% în septembrie, 4.2% în iunie)
- Independent: 1% își exprimă preferința pentru un candidat independent (față de 0.9% în mai 2026, 1% în aprilie, 1.4% în martie, 2% în ianuarie, 1% în noiembrie 2025, 1.3% în octombrie, 0.6% în septembrie, 1.4% în iunie).
- Alt partid: 0.3% dintre votanți ar da votul unui alt partid (față de 0.9% în mai 2026, 0.7% în aprilie, 1.6% în martie, 1.1% în ianuarie, 1.8% în noiembrie 2025, 1.6% în octombrie, 0.6% în septembrie, 0.5% în iunie)
Clasament intenție de vot raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă și au declarat că ar merge sigur la vot (45% din total eșantion)
40.2% dintre cei care au exprimat o opțiune de vot ar vota cu AUR (41,4% în mai 2026), 17.2% cu PNL (21,9% în mai 2026), 16.4% cu PSD (13,3% în mai 2026), și 11.4% cu USR (10,8% în mai 2026). Pentru UDMR ar opta 4.8% dintre alegători (3,4% în mai 2026), pentru SENS – 4.8% (2,3% în mai 2026), pentru POT – 2.2% (1,7% în mai 2026), iar pentru SOS România – 1.8% (3,1% în mai 2026). 1% dintre respondenți își exprimă preferința pentru un candidat independent (0.9% în mai 2026), iar 0.2% pentru alt partid (1.1% în mai 2026).
Peste 50% dintre români ar merge sigur la vot
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că „sigur nu” vor merge la vot și 10 „sigur da” vor merge la vot, 17.8% dintre români au ales 1, 1.3% au ales 2, 0.7% au ales 3, 0.6% au ales 4, 7.8% au ales 5, 2.5% au ales 6, 3.7% au ales 7. 3.5% indică 8, 3.5% 9 și 56.7% indică 10. 1.8% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
„Prelungirea excesivă a crizei politice, cu toate costurile de economice, sociale și de imagine, tinde să aplatizeze scorurile electorale ale partidelor care au compus fosta coaliție de guvernare, niciunul nedepășind pragul de 20%. Dacă imediat după moțiunea de cenzură, PNL a înregistrat un salt electoral important, cele patru luni de guvern interimar au erodat capitalul electoral acumulat în acel context de liberali care au revenit la procentele de dinainte de moțiunea de cenzură. PSD și USR se stabilizează, cu foarte ușoare recuperări de alegători mai ales în zona votanților mobilizați, iar AUR se menține în jurul procentului de 40%”, a spus Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Metodologie: Datele au fost culese în perioada 1 - 7 septembrie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
