Politică
Eurodeputatul Daniel Buda cere Comisiei bani din politica de coeziune pentru construirea de depozite de alimente
Daniel Buda, membru in Parlamentul European, cere Comisiei Europene bani din politica de coeziune pentru construirea de depozite de alimente, esențiale atât în timp de pace cât și în situații de criză sau de război.
Eurodeputatul Daniel Buda, membru al Grupului EPP și vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. Foto: EPP Group in the European Parliament
Politica de coeziune a Uniunii Europene este unul dintre cele mai puternice instrumente financiare ale blocului comunitar. România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai fondurilor de coeziune, cu investiții esențiale în spitale, școli, drumuri, rețele de apă și canalizare, precum și în sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.
La nivel european, politica de coeziune a generat progrese semnificative: a contribuit la creșterea PIB-ului statelor din Europa Centrală și de Est, de la 43% din media UE în 1995 la aproximativ 80% în 2023. De asemenea, a sprijinit peste 4,4 milioane de întreprinderi și a creat mai mult de 370.000 de locuri de muncă până la sfârșitul anului 2022. În medie, politica de coeziune reprezintă aproximativ 13% din totalul investițiilor publice ale UE
Într-un context geopolitic tensionat, Comisia Europeană a decis recent ca fondurile de coeziune să poată fi folosite și pentru apărare și securitate. Această decizie le oferă statelor membre o flexibilitate suplimentară, permițându-le să aloce aceste resurse pentru sprijinirea industriilor de apărare și pentru consolidarea infrastructurii esențiale, precum drumurile și podurile care asigură mobilitatea echipamentelor militare în caz de conflict, dar care, în timp de pace, servesc nevoilor de transport ale cetățenilor Uniunii Europene, facilitând conexiunile regionale, comerțul și mobilitatea zilnică.
În acest context, Daniel Buda – europarlamentar român, membru al Grupului EPP și vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European – a transmis un apel ferm către Comisia Europeană. El solicită ca, în cadrul revizuirii politicii de coeziune să fie permisă utilizarea fondurilor și pentru construirea de depozite de alimente, esențiale în situații de criză sau conflict. Totodată, aceste facilități ar putea fi folosite și în timp de pace. O astfel de măsură ar reprezenta un sprijin concret pentru fermierii din Uniunea Europeană.
„Alocarea resurselor din politica de coeziune pentruconstruirea de depozite de alimente va asiguradisponibilitatea proviziilor esențiale, atât pentru populațiacivilă, cât și pentru forțele armate, în eventualitatea unuiconflict sau a altor situații de urgență. În plus, aceste depozitetrebuie să fie distribuite pe întreg teritoriul european, astfel încât fiecare stat membru și fiecare regiune să poată beneficia. Urmând ca alimentele din aceste depozite să fie redirecționate înainte de termenul de expirare către spitale, azile, centre de plasament, școli”, a declarat Daniel Buda.
El a subliniat că Uniunea Europeană nu trebuie să repete greșelile trecutului, evocând momentele dificile din timpul pandemiei COVID-19, când Europa a fost lipsită de echipamente de protecție și dependentă de state terțe. „Nu vrem război, dar trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu. Dacă nu luăm măsuri acum, riscăm ca în viitor să nu putem hrăni populația în momente de criză,” a avertizat europarlamentarul român.
Daniel Buda susține că aceste depozite de alimente arreprezenta nu doar o măsură de siguranță, ci și o garanție a securității alimentare. Într-un context în care Comisia Europeană deja permite statelor membre să folosească fondurile de coeziune pentru apărare și securitate – cum ar fi consolidarea infrastructurii pentru mobilitatea militară – această inițiativă ar transforma politica de coeziune într-un instrument complet de dezvoltare, protecție și reziliență.
„Bineînțeles, afirmă Daniel Buda, politica de coeziune nu trebuie să se abată de la misiunea sa principală: aceea de a reduce disparitățile dintre regiunile europene și de a construi o Europă mai echitabilă și mai prosperă. Însă noile realități – oricât de dificile sau incomode ar fi – impun adaptarea și consolidarea acestui instrument esențial, astfel încât Uniunea Europeană să fie pregătită să facă față oricăror provocări care ar putea apărea.”
CITEȘTE ȘI:
