Politică

„Să redăm Clujul oamenilor înseamnă să aducem extraordinarul în administrație!”, spune Remus Lăpușan, candidat PSD la Consiliul Județean Cluj (P)

„Să redăm Clujul oamenilor înseamnă să aducem extraordinarul în administrație!”, spune Remus Lăpușan, candidat PSD la Consiliul Județean Cluj.

Remus Lăpușan, candidat al PSD pentru Consiliul Județean Cluj | Foto: PSD Cluj Remus Lăpușan, candidat al PSD pentru Consiliul Județean Cluj | Foto: PSD Cluj

 

 


– Ați pornit la drum în campanie cu un slogan interesant: „Redăm Clujul oamenilor!” Ne puteți explica, în câteva cuvinte, la ce vă referiți când spuneți asta? Adică acum Clujul nu mai este al oamenilor?
– Clujul a fost dintotdeauna și trebuie să rămână al oamenilor: al celor de bună-credință, onești, care vor să trăiască frumos, în armonie, cu o calitate a vieții la cote ridicate. Însă acum, din păcate, se întâmplă un lucru ciudat: Clujul este mai mult al unora care au un blocaj în ceea ce privește dezvoltarea strategică. 
Nu zic că nu s-au întâmplat și lucruri bune în toți acești ani de când este PNL la Consiliul Județean, dar nu pe câte ar fi trebuit să se întâmple! Au fost foarte multe orgolii politice, de multe ori avem viziuni diferite, și majoritatea proiectelor pe care am reușit să le pornim le-au amânat cât au putut sau le-au abandonat de-a dreptul, numai pentru că veneau de la noi! Și pot să vă dau exemple câte vreți: de la Agro Transilvania (care acum funcționează, dar nu are destinația inițială), la centrul de sacrificare a animalelor din Iclod, la centrul de colectare legume-fructe din zona Turda-Câmpia Turzii, la Tetarom 4, Tetarom 5 și așa mai departe. 

 


– Și Cluj-Napoca? Și aici credeți că sunt blocaje?
– Da, în Cluj-Napoca avem alt exemplu de blocaj la nivel de gândire strategică: orașul a pierdut startul dezvoltării post-decembriste în mare parte din cauza politicii protecționiste prost înțelese a lui Gheorghe Funar. Când a venit Emil Boc la primărie în 2004, orice a făcut a părut spectaculos în comparație cu ce fusese până atunci! Dar de fapt a adus orașul într-o stare de normalitate. Noi acum trebuie să ne creștem nivelul de așteptări: trebuie să ducem Cluj-Napoca din sfera de ordinar (adică obișnuit) în sfera de extraordinar. Dar actuala administrație nu mai poate mai mult! Este un lucru firesc: am învățat în management despre curba lui Gauss; noi acum suntem într-o groapă de potențial, care urmează în mod natural după o perioadă de dezvoltare. Avem nevoie de creativitate, de inovație, de inițiativă ca să începem să urcăm iarăși. PNL nu mai poate, Emil Boc nu mai poate, pentru că ei și-au atins maximul de potențial! Avem nevoie de o schimbare în administrația locală ca de aer! Altfel, ideea că suntem inima Transilvaniei inclusiv din punct de vedere al evoluției rămâne un vis frumos!
Mai departe - Clujul este mai mult al celor care speculează cererea mare de pe piața imobiliară și, cu acordul (tacit sau nu neapărat) al administrației locale, fac aproape imposibilă cumpărarea unei locuințe la un preț decent - cel puțin în Cluj-Napoca. Asta pe lângă faptul că Primăria din Cluj-Napoca nu s-a implicat în realizarea PUZ-urilor, și avem atâtea și atâtea cazuri de proiecte haotice de urbanism. Gândiți-vă că atunci când a venit Emil Boc la Primărie, în 2004, în Bună Ziua nu exista aproape nimic. Cartierul acesta s-a construit cumva de la zero. Putea fi o bijuterie a orașului: cu o tramă stradală logică, adaptată traficului previzionat, cu utilități trase la capacitatea potrivită – pentru că tu, primărie, trebuia să te gândești strategic cum vrei să arate cartierul acela: vrei un cartier de case? Vrei un cartier și cu blocuri? Dacă da, cât de înalte? Cu câte unități locative? Și atunci știi de la început cum dimensionezi conducta de apă, de gaz sau cablurile pentru curent electric. Trebuiau construite de la început clădirile de utilitate socială: creșe, grădinițe, școli, biserici, un centru medical, inclusiv stabilită poziția supermarketurilor. Așa, ce avem? Un cartier blocat, din toate punctele de vedere. Din păcate, nu este singurul exemplu. Asta e realitatea, și cred că nu sunt singurul care o vede! 
Clujul este al marilor retaileri care au strivit pur și simplu producătorii locali! Sigur, este bine că există pe piață și avem acces la game diversificate de produse, dar avem nevoie vitală de o strategie de susținere a producătorilor locali! Actuala administrație a județului nu a făcut nimic în acest sens, din păcate. 
Și mai pot continua cu exemple despre cum este confiscat județul Cluj în acest moment (și în privința infrastructurii medicale, a infrastructurii sociale, a traficului etc.).
 Asta înseamnă să redăm Clujul oamenilor: să aducem extraordinarul în administrație, ca să ne îmbunătățim traiul de zi cu zi. Nu avem timp fizic să așteptăm minuni sau să ne complacem, viața e scurtă oricum, trebuie să acționăm!

– Și cu toate acestea, Emil Boc și administrația PNL se lăudau săptămâna trecută le evenimentul lor de lansare a candidaților că au adus județul pe locul 2 în ceea ce privește contribuția la PIB. 
– Da, nu contest că suntem pe locul doi ca și contributori, dar oamenii? Unde sunt oamenii în toată ecuația asta? Întrebați-i pe clujeni dacă sunt fericiți! Întrebați-i dacă o duc bine de la o zi la alta! Întrebați-i dacă au salarii mari – în cazul în care au totuși un job, dacă ajung repede dintr-un loc în altul, întrebați-i de când nu și-au mai permis să meargă în concediu! 


– Bun, și atunci care este soluția pentru acest blocaj de care vorbiți? 
– Împreună cu ceilalți colegi ai mei, am gândit o dezvoltare sistematică a județului Cluj. Proiectele noastre reprezintă o viziune integrată despre bazele solide pe care ar trebui să reconstruim Clujul. 
Dezvoltarea are la bază susținerea producătorilor locali (și nu mă refer doar la produsele agricole, să ne înțelegem). Producția românească este în declin, pentru că nu a fost protejată aproape deloc. Începem cu un inventar al producătorilor, pe zone, astfel încât să știm unde și ce tip de produse găsim. Apoi le oferim o platformă de promovare: trebuie să îi facem cunoscuți și accesibilii publicului larg. Produsele lor sunt privite acum ca fiind de nișă.

– Poate din cauza prețurilor ridicate? Adică percepția e că dacă e bio și local, e scump.
– Da, este adevărat, dar tocmai de aceea trebuie să îi susținem de la nivel de administrație, prin politici publice adecvate. Ne gândim să înființăm un departament al producătorilor locali în Consiliul Județean care numai asta să facă: să îi ajute să fie accesibili oamenilor (și din punct de vedere al prețului, și din cel al accesului fizic la produsele lor). 
Avem producție locală, avem consum – trebuie să avem infrastructură! Vrem să construim un drum modern către zona de munte: din Huedin spre Băișoara. Avem drum – avem turiști; avem turiști – avem investitori! Vrem să dezvoltăm o unitate de sacrificare animale în zona Dej-Gherla (pentru că acolo avem o concentrare mai mare de fermieri), alături de abatorizare și prelucrare a cărnii. Vrem să construim un centru de colectare legume-fructe în zona Turda-Câmpia Turzii și un centru de colectare a produselor din zona montană în proximitatea orașului Huedin.
Trebuie să avem o companie de transport în comun la nivel județean, care să asigure conexiunea între sate și centrele urbane! Nu mai putem ține izolate comunitățile rurale! 
Avem nevoie de mai multe parcuri industriale, în tot județul, care pe de-o parte ne aduc investitori, iar pe de altă parte oferă mai multe locuri de muncă, accesibile inclusiv celor din mediul rural. 


– Pe final, aveți un mesaj special cititorilor noștri?
– Dragi clujeni, nu vă mulțumiți cu puțin! Îndrăzniți să vreți mai mult!

Publicat la comanda Partidului Social Democrat Organizația Județeană Cluj, cod mandatar financiar 21240002

CITEȘTE ȘI:

70% dintre angajații din companiile IT din Cluj nu au de lucru. Aurelia Cristea (PSD): „Ne confruntăm cu o criză.” (P)

După mai bine de 10 ani de așteptare, Spitalul Regional Cluj prinde viață (P)

Ultimele Stiri
abonare newsletter