Artă & Cultură

Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor, construită din dorința regelui Matei Corvin

Mulți oameni trec zilnic pe lângă Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor, actuala stradă Mihail Kogâlniceanu, însă puțini știu că această biserică a fost construită din dorința regelui Ungariei, Matei Corvin.

Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor, construită din dorința regelui Matei Corvin/SURSA FOTO 1: destepti.ro

 

 


Biserica Reformată de pe strada Mihail Kogălniceanu nr.21 din Cluj-Napoca este unul din cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania. 

 


Edificiul mai este cunoscut și sub numele de Biserica Reformată Centrală sau Biserica Reformată de pe vechea Uliță a Lupilor. Numele Uliței Lupilor, considerată una dintre cele mai vechi străzi ale Clujului Medieval, este menționat în documente precum Platea Luporum. 

 


Citiți știrile monitorulcj.ro și pe Google News

 

După unirea Transilvaniei cu România numele Uliței Lupilor a fost schimbat în "strada Mihail Kogălniceanu", care a rămas până în ziua de astăzi denumirea oficială a străzii.


Biserica Reformată, construită din dorința regelui Ungariei

Potrivit documentelor vremii, lăcașul de cult ar fi fost înălțat în data de 9 septembrie 1486. În acel an, primarul orașului, Ambrus Szabo, a donat un teren călugărilor franciscani. Un an mai târziu a început construcția bisericii. Matei Corvin a jucat un rol foarte important în ridicarea edificiului. Regele Ungariei a ajutat financiar călugării franciscani minoriți în timpul construcției bisericii și a supravegheat etapele construcției. 

După moartea lui Matei Corvin, construcția lăcașului de cult a fost continuată cu sprijinul regelui Vladislav al II-lea al Ungariei din veniturile obținute de mineritul sării. Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor a fost finalizată în anul 1510 și avea aspectul unui castel medieval (care s-a păstrat și astăzi). 


În perioada 1566-1579 biserica a rămas pustie din cauza luptelor din epoca reformei. 

Princepele Ardealului Cristofor Báthory a încredințat edificiul în anul 1579 călugărilor romano-catolici iezuiți și universității fondate de ei aici, împreună cu întreg ansamblul de clădiri aferente. Universitatea iezuită a reușit rapid să câștige un prestigiu deosebit, iar în 1583 erau educați aici peste 150 de tineri. Se spune că la acel colegiu ar fi studiat fiul lui Mihai Viteazul, Nicolae Pătrașcu.

Biserica, atacată de locuitorii Clujului medieval

În vara anului 1603 principele Transilvaniei Moise Szekely a cucerit orașul ocupat de habsburgi, iar la îndemnul pastorilor unitarieni locuitorii Clujului medieval au atacat biserica și au început să o distrugă. Unii istorici spun că pe parcursul atacurilor mai multe blocuri de piatră au căzut peste clujeni, omorând 14 dintre aceștia. 

În urma atacului, bolta lăcașului a fost cea mai afectată,  rămânând intact doar tavanul altarului. Clădirea lăcașului de cult a început să fie folosită drept sursă de piatră pentru alte clădiri, sanctuarul fiind folosit pentru o vreme ca depozit. În anul 1627 edificiul a fost din nou afectat de o explozie care s-a produs în Bastionul Croitorilor. Renovarea clădirii a avut loc doar în perioada 1638-1645 din cauză că reformații nu dispuneau de fondurile necesare. 

În secolul al XVIII-lea a fost instalată prima orgă pe un balcon din lemn, iar masa Domnului care poate fi văzută și astăzi, a fost confecționată în 1820.

Turnul sudic al lăcașului de cult nu a suportat greutatea clopotului uriaș și a fost necesară demolarea sa parțială, clopotul fiind mutat în actuala casă parohială aflată lângă biserică.

Primele reparații din epoca modernă au avut loc între anii 1910 și 1911, fiind construit balconul vestic în stil neogotic, iar în anul 1913 a fost instalată o nouă orgă. Alte lucrări de restaurare au avut loc în perioada 1959-1961, iar în timpul acestora a fost reconstruit parțial tavanul neogotic aflat deasupra coridorului lăcașului de cult.

Biserica a rămas un monument unic până în zilele noastre datorită vechimii și dimensiunilor sale, fiind cea mai mare construcție gotică de tip sală din Transilvania și din sud-estul Europei. Aspectul de astăzi al edificiului se datorează restaurărilor numeroase, iar pietrele imense dispuse asimetric reprezintă trăsăturile stilului gotic târziu.

 

CITEȘTE ȘI:

Fiecare casă din Cluj spune o poveste. Istorii şi istorisiri de pe Uliţa Lupilor – GALERIE FOTO şi VIDEO

Ultimele Stiri
abonare newsletter