Actualitate

Când nu ard, deşeurile de la Pata Rât o iau la vale. Gunoaiele de la Pata Rât pun în pericol sănătatea clujenilor. Consiliul Judeţean tace de mai bine de o lună

În urmă cu o lună, la rampa de gunoi de la Pata Rât au avut loc ample alunecări ale deşeurilor, blocându-se şi albia pârâului Zăpodie. Mai alarmant este faptul că, potrivit măsurătorilor, levigatul scurs din gunoaie, care este de altfel un lichid toxic, are un debit între 1 şi 108 litri pe secundă. Există şi riscul afectării pânzei freatice a Clujului.

În cursul zilei de sâmbătă 22 iulie 2017, pe amplasamentul depozitului Pata Rât s-au produs ample fenomene de alunecare a deşeurilor în partea sud-estică a acestuia pe o lungime de aproximativ 300 metri de-a lungul corpului depozitului spre varianta ocolitoare est a municipiului Cluj-Napoca (Vâlcele-Apahida), acoperind pe o lungime de circa 120 metri secţiunea pârâului Zăpodie, pârâu adiacent depozitului.

Consiliul Judeţean Cluj, direct responsabil de închiderea rampei de la Pata Rât, nu a suflat o vorbă despre acest incident.

Astăzi, la o lună de la incident, a fost convocat, la solicitarea preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Surpriză, însă. Tişe nu şi-a făcut apariţia la Prefectură, unde aveau loc discuţiile.

“A fost o alunecare atât de teren, pământul cu care s-a acoperit blocul de deşeuri. Faptele zic că o bucată din blocul de deşeuri a alunecat, a blocat albia pârâului Zăpodie, este secat în momentul de faţă, dar spre sfârşitul toamnei când ploile se vor accentua cu siguranţă situaţia nu va rămâne aşa, iar nivelul de levigat este negestionat corect, este lăsat să curgă. Centura nu este afectată în momentul de faţă, dar dacă vor veni debite masive pe albie, este o posibilitate să erodeze undeva în preajma centurii. Când cineva îţi arată o fotografie în care un copil se joacă într-o apă care este puternic impregnată cu levigat, cred că nu mai trebuie să-ţi zică nicio instituţie  a statului că ceva este în neregulă acolo. Nu se ajungea aici dacă obiectivul era împrejmuit. Beneficiarul stă şi nu face nimic corespunzător în privinţa levigatului. Îl lasă să curgă. Am primit informarea că în ultima perioadă între 1 şi 108 litri pe secundă este debitul, variabil. Singura responsabilitate îi revine Consiliului Judeţean. Au fost câţiva reprezentanţi de la CJ Cluj la întâlnire, au fost două persoane care nu s-au prezentat, le-am cerut o opinie şi au spus că nu au nicio opinie. Nu se poate ca cineva care este responsabil de bunăstarea cetăţeanului să nu aibă nici măcar o opinie în legătură cu o problemă care este în ograda lui.”, a spus prefectul Clujului Aurel Cherecheş.

Potrivit notei de constare privind starea depozitului de la Pata Rât, “deşeurile dislocate din corpul depozitului sistematizat au fost apreciate de constructor la acel moment la circa 15-20% din volumul depozitului”.

“La baza depozitului dinspre centura municipiului Cluj-Napoca s-au constatat exfiltraţii de levigat provenite din corpul depozitului care se scurgeau din mai multe puncte de izvorâre în albia pârâului Zăpodie cu un debit semnificativ. De asemenea, au fost constatate şi o serie de fisuri în corpul depozitului atât pe platforma superioară, cât şi pe latura sudică, cu risc de deplasare şi extindere a alunecării. În amonte de depozitul vechi care este în curs de sistematizare, funcţionează rampa de stocare temporară a deşeurilor care aparţine municipiului Cluj-Napoca, iar în aval se află localitatea Sânnicoară. În apropierea depozitului se află varianta ocolitoare est a municipiului Cluj-Napoca. La momentul efectuării controlului în teren, lucrările de sistematizare la corpul depozitului sunt sistate, efectuându-se lucrări de terasamente în vederea descărcării zonei afectate de pierderea stabilităţii. Nu sunt începute lucrările de degajare a albiei pârâului Zăpodie, adiacent depozitului, acoperit pe o lungime de circa 120 metri de pământ şi deşeuri provenite din alunecarea produsă”, se arată în documentul citat.

Mai mult, Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa a aplicat firmei Nord Conforest SA în data de 31 iulie 2017 o sancţiune contravenţională în valoare de 35.000 de lei din cauza nerealizării măsurilor dispuse, respectiv stoparea scurgerii levigatului din depozitul de deşeuri în Valea Zăpodie.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă spune că trebuie luate mai multe decizii pentru a stopa aceste fenomene.

“În vederea prevenirii inundării zonelor limitrofe depozitului, afectării terasamentului şoselei de centură şi poluării în continuare a râului Zăpodie este necesară luarea de măsuri urgente de către Consiliul Judeţean a măsurilor necesare pentru degajarea albiei cursului de apă Zăpodie pentru asigurarea secţiunii de curgere a apei, stoparea fenomenului de alunecare a taluzului depozitului spre cursul de apă Zăpodie şi stoparea scurgerii levigatului din depozitul de deşeuri în cursul de apă Zăpodie. În primă fază, Consiliul Judeţean trebuie să preia levigatul şi să-l ducă la staţii de epurare care îl pot trata. Noi prin instituţiile statului pe care le avem, putem dispune termene de conformare. Dacă nu se conformează, vom chema alte instituţii ale statului să aprindă becul să facă lumină”, a mai spus prefectul Clujului.

Reprezentatul antreprenorului care desfăşoară lucrări la depozitul neconform de la Pata Rât spune că mai întâi se aşteaptă rezultatul unei expertize pentru a se trece la stoparea poluării cu levigat.

“Lucrările au demarat în data de 28 martie, lucrările se desfăşurau conform unui proiect aprobat. Din data de 22 mai am avut primele semne, când a  fost perioada ploiasă, am observat că sunt primele semne vis a vis de managementul apelor pe acest depozit. Am făcut primele demersuri să modificăm proiectarea iniţială, vis a vis de colectarea acestor ape. Din păcate, natura ne-a luat-o înainte, nu este vorba de o alunecare de teren, este vorba de o alunecare a masivului de deşeuri. Într-o săptămână vom avea rezultatele unei expertize şi următorul pas este stabilizarea alunecării, să decolmatăm albia pârâului Zăpodia şi să stopăm poluarea cu levigat. În aceste momente, efecutăm lucrări de degajare a unei părţi de deşeuri. Gravitatea fenomenului este foarte mare, atât vis a vis de poluare cât şi mai departe. Dacă din expertize rezultă că noi avem o vină, vom răspunde. Dacă nu, trebuie să fiţi conştienţi că acolo sunt deşeurile Clujului. Depozitarea are loc de atâta timp şi trebuie să participăm toţi”, a spus Mădălin Cucinschi, reprezentantul antreprenorului care se ocupă de închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât.

Reprezentanţii Apelor Române spun că din 22 iulie au cerut “insistent” eliberarea albiei.

“Avem avantajul că pârâul este secat. Acolo mai sunt nişte cantităţi de levigat pe care le monitorizăm. În acest moment, scurgerile sunt foarte mari de levigat acolo, nu sunt probleme de o deversare a acestui levigat în Someş”, au spus aceştia.

Consiliul Judeţean a încheiat în 2015 un contract pentru închiderea şi ecologizarea depozitului de gunoi de la Pata Rât, Huedin, Gherla şi Turda cu asocierea SC Nord Conforest SA, SC Finara Consult SRL şi SC Interdevelopment SRL, dar ordinul de începere a lucrărilor a fost dat abia în martie 2017. Valoarea contractului se ridică la suma de 29,8 milioane lei fără TVA. Detalii despre acest subiect aici şi aici.