Actualitate
Motivarea judecătorilor în cazul arestării preventive a lui Călin Georgescu: Risc de sustragere de la urmărirea penală
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti susţin că fostul candidat la prezidenţiale Călin Georgescu s-ar fi pregătit să părăsească România pentru a evita urmărirea penală.
Motivarea judecătorilor în cazul arestării preventive a lui Călin Georgescu: Risc de sustragere de la urmărirea penală| Foto: Inquam Photos / Codrin Unici
Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti care au dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu apreciază că fostul candidat la prezidenţiale s-a pregătit să părăsească ţara pentru a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, aducând ca argumente discuţiile acestuia privind cumpărarea unei case în Toscana şi intenţia de a cere azil în Italia.
CITEȘTE ȘI:
Procurorii DIICOT au pus sechestru pe conturile lui Călin Georgescu în dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro
Curtea de Apel Bucureşti a dat publicităţii miercuri motivarea deciziei prin care judecătorii Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry (şefa Secţiei I penală de la CAB) şi Dragoş Mirea au dispus pe 29 septembrie arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, alături de un complice, Ionel Rusen, în dosarul în care cei doi sunt acuzaţi că au înşelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro.
Motivarea judecătorilor în cazul arestării preventive a lui Călin Georgescu: Risc de sustragere de la urmărirea penală
„Completul reţine că Ministerul Public şi-a întemeiat propunerea de luare a celei mai aspre măsuri preventive a celor doi inculpaţi pe dispoziţiile art. 223 alin. 1 lit. a teza finală şi alin 2 C.pr.pen., care prevăd existenţa probelor, în acest moment procesual, din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există situaţia pregătirii de orice natură pentru astfel de acte: fugă ori ascundere în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, precum şi existenţa probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”, spun cei doi judecători, potrivit motivării citate de Agerpres.ro
CITEȘTE ȘI:
Călin Georgescu, arestat preventiv
Magistraţii consideră că Georgescu, care se bucură de popularitate şi serveşte drept „model” în societate, ar fi săvârşit infracţiuni „într-o manieră complexă”.
„Completul a prezentat materialul probator administrat până în prezent de organele de urmărire penală, din a cărui coroborare rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii, între care unul este persoană publică, cu popularitate şi care serveşte drept model de urmat şi sursă de inspiraţie pentru cetăţenii ţării, folosindu-şi statutul pentru a reclama schimbări pozitive în societate, ar fi săvârşit infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare («constituire a unui grup infracţional organizat» şi «înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată»), într-o manieră complexă, folosind pretinse mijloace frauduloase pentru inducerea şi menţinerea în eroare a persoanei vătămate, de natură să asigure mai uşor reuşita acestor acţiuni («prin mijloace care presupun ele însele acte de rea-credinţă, de încălcare a legii»: modul în care s-au solicitat şi încasat sumele reprezentând garanţiile, precum şi circuitul ulterior al sumelor de bani, inclusiv documentele şi datele privind entităţile prezentate ca instituţii bancare, comunicările între inculpaţi, precum şi între inculpaţi cu persoana vătămată), cu un pretins prejudiciu mai mare de 1 milion de euro”, se arată în motivare.
Georgescu și Rusen, pregătiri pentru a pleca din țară
În continuare, magistraţii precizează că există probe că Georgescu şi Ionel Rusen au făcut pregătiri pentru a pleca din România, amintind de discuţiile lor privind intenţia de a cere azil politic în Italia şi de a cumpăra acolo o casă având o anexă „pentru servitori”.
CITEȘTE ȘI:
Călin Georgescu căuta o casă în Toscana și vorbea despre azil politic în Italia, potrivit unor stenograme din dosarul DIICOT
„Completul de judecată adăugând existenţa probelor, nu doar a indiciilor, din care rezultă suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpaţi au făcut pregătiri de orice natură pentru a părăsi ţara şi a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată. Discuţiile confidenţiale, purtate între cei doi inculpaţi în spaţiu privat, din care rezultă că inculpatul Georgescu Călin îi solicita inculpatului Rusen Ionel să-i găsească un imobil pe teritoriul Italiei, care să aibă şi o anexă «pentru servitori», astfel încât să fie «securizat», să «intre sub incidenţa legii italiene», să ia «copiii şi gata» şi «sigur, oamenii mei», «important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen», iar cu privire la ancheta derulată, urmare a sesizării persoanei vătămate şi de care ambii inculpaţi sunt interesaţi, se afirmă de către inculpatul Rusen Ionel că organele de anchetă trebuie să facă comisie rogatorie în Anglia, ceea ce este complicat, ambii continuând discuţia în referire la ridicarea controlului judiciar pentru ca inculpatul Georgescu Călin să aibă libertate de deplasare. Discuţiile din luna mai 2025 dintre cei doi inculpaţi, din care rezultă că inculpatul Georgescu Călin îi solicită lui Rusen Ionel să efectueze demersuri pentru obţinerea unui azil politic, atât pentru el, cât şi pentru oamenii care îl sprijină, invocând legăturile pe care le are în acest sens, respectiv un fost şef, procuror în Italia, care îi este prieten foarte bun şi care îl va ajută cu toată procedura”, se argumentează în motivare.
Sustragerea de la urmărirea penală are un „caracter actual”
Completul de judecată a apreciat că „riscul de sustragere de la urmărirea penală şi de influenţare a bunei desfăşurări a procesului penal are caracter actual”.
„În raport de cele mai sus indicate, Completul de judecată reţine că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă pericol concret pentru ordinea publică, măsura alternativă la arestarea preventivă solicitată de apărătorul ales al inculpatului Rusen Ionel - controlul judiciar – fiind insuficientă pentru a înlătura această stare de pericol, pentru aceleaşi motive arătate mai sus. Completul de judecată constată că măsura arestării preventive este astfel proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse şi, respectiv, cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în raport cu particularităţile cauzei descrise anterior, considerând că interesul societăţii de a se afla în siguranţă şi de a elimina, măcar temporar, persoanele care prezintă un grad de pericol social crescut este primordial şi trebuie să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce li s-ar cauza inculpaţilor prin privarea acestora temporară de libertate”, este concluzia instanţei.
Iniţial, completul de judecată a fost format din judecătoarele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry şi Cristina Grecu, care nu au reuşit să se pună de acord în legătură cu măsurile preventive care trebuie să-i fie aplicate lui Georgescu. În consecinţă, s-a format un complet de divergenţă, prin intrarea unui al treilea magistrat, în persoana lui Dragoş Mirea, care a înclinat balanţa în sensul aplicării arestului preventiv.
Prejudiciu de 1,1 milioane de euro
Ancheta în acest caz a pornit de la o plângere depusă de un afacerist din Buzău, Răzvan Leu, care susţine că ar fi fost păgubit cu suma de 1,1 milioane de euro.
CITEȘTE ȘI:
Imaginea politică a lui Georgescu, pregătită înainte de alegerile din 2024: 100.000 de euro din banii obținuți prin înșelăciune, destinați campaniei electorale pentru prezidențiale
Lui Răzvan Leu i s-ar fi propus să se implice într-o afacere cu tranzacţii cu metale preţioase, pentru care era nevoie de o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro. Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care la rândul lui i-a prezentat un cetăţean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveţia. Pentru a obţine creditul, lui Răzvan Leu i s-a cerut să achite o garanţie de un milion de euro, dintre care 100.000 de euro ar fi urmat să fie folosiţi pentru a finanţa campania lui Călin Georgescu la prezidenţiale.
Răzvan Leu ar fi fost convins apoi să mai transfere alţi 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul poate creşte la 15 milioane de euro. Împrumutul nu s-a mai realizat, iar omul de afaceri din Buzău a cerut restituirea garanţiei totale de 1,1 milioane de euro, însă nu a mai primit banii.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
