Actualitate
Emil Boc, la 60 de ani. De la copilul care păștea gâștele, la cel mai performant primar din țară!
Emil Boc împlinește duminică, 6 septembrie, 60 de ani. În ultimul sfert de secol a trecut prin aproape toate treptele importante ale politicii românești. A fost deputat, lider de filială, președinte de partid, primar, prim-ministru și apoi, din nou, primar.
Emil Boc, la 60 de ani. De la copilul care păștea gâștele, la cel mai performant primar din țară / Foto: arhiva monitorulcj.ro
Emil Boc s-a a 6 septembrie 1966, iar copilăria a petrecut-o la Răchițele, într-o familie cu cinci copii, într-un sat de munte în care munca începea de la vârste fragede. În volumul „Personalități în papuci de casă” sunt povestiți anii de copilărie la munte, în care învățase să mânuiască securea, să lucreze cu lemnul, să cosească și să ajute la treburile gospodăriei. Despre locul în care a crescut, Boc vorbea cu mândrie:
„Am știut totdeauna că ce m-au învățat părinții mei că ce pot face cu mâinile mele îmi poate fi salvarea. Dacă, Doamne ferește, se năruie totul în jurul meu într-o zi, pot supraviețui cu ce am învățat să fac în satul meu, la Răchițele. Muntele m-a învățat să muncesc, mi-a dat putere și chiar curaj”, spunea Boc.
Tot din copilăria de la Răchițele vine și povestea gâștelor, una dintre cele mai savuroase amintiri ale sale. Pe la cinci-șase ani, trebuia să le pască zilnic, însă acestea intrau des pe terenurile vecinilor, iar el era certat de părinți.
„Aveam o turmă de gâște pe care trebuia să le pasc în fiecare zi. De cîte ori le dădeam drumul pe poartă, gâștele se năpusteau în ierburile vecinilor, iar pentru asta primeam mustrări de la părinți. Ajunsesem să urăsc gâștele, iar când mama mi-a spus că, dacă merg la școală cu un an mai devreme, taie toate gâștele, am ales școala“.
Așa a ajuns Emil Boc să înceapă școala la șase ani. Cartea notează că familia a tăiat atunci cele 14 gâște „zurbagii”. Câțiva ani mai târziu, când tatăl său i-a propus să rămână în Răchițele, Boc a ales din nou să plece mai departe, spre școală, apoi spre Cluj.
A intrat în Parlament în anul 2000, ca deputat de Cluj din partea Partidului Democrat, iar în 2003 devenea președinte executiv al PD și lider al grupului parlamentar al formațiunii din Camera Deputaților. Un an mai târziu, cariera sa avea să se mute de la București la Cluj.
După mai bine de două decenii de la prima victorie la Primărie, Emil Boc este greu de separat de evoluția Clujului. La fel de greu ar fi însă ca întreaga dezvoltare a orașului să fie pusă în dreptul unui singur om. Universitățile, investițiile private, aderarea României la Uniunea Europeană, fondurile europene și dezvoltarea sectorului IT au avut propriul rol.
Victoria din 2004 și sfârșitul epocii Funar
În 2004, Cluj-Napoca era condus de 12 ani de Gheorghe Funar. Ioan Rus, ministru de Interne la acel moment, a câștigat primul tur al alegerilor, însă în turul al doilea rezultatul s-a întors. Emil Boc a câștigat Primăria cu 56,26% din voturi. Monitorul de Cluj a amintit ulterior și scorul de 76,21% cu care Boc avea să câștige următoarele alegeri locale, în 2008.
Schimbarea din 2004 a însemnat mai mult decât un alt nume pe ușa Primăriei.
Clujul perioadei Gheorghe Funar devenise cunoscut în toată țara inclusiv prin mobilierul urban vopsit în culorile drapelului României. Bănci, borduri, coșuri de gunoi și garduri erau roșii, galbene și albastre. Într-un interviu acordat ulterior publicației „Adevărul”, Funar povestea chiar el despre decizia de a vopsi băncile și gardurile în tricolor.
După 2004, imaginea orașului a început treptat să se schimbe. În primul mandat au venit și primele transformări vizibile ale centrului. Bulevardul Eroilor a fost refăcut în etape, iar una dintre laturi a devenit pietonală. A fost începutul unei direcții care avea să fie continuată în mandatele următoare, când tot mai multe străzi centrale au pierdut din spațiul destinat mașinilor în favoarea pietonilor.
Tot în această perioadă a avut loc și dezvoltarea rețelei de parkinguri publice. Parkingul de pe Moților a fost inaugurat în 2007, iar în anii următori au apărut construcții similare și în cartiere.
În prezent, Direcția Parcări Publice gestionează parkinguri pe Moților, Primăverii, Mogoșoaia, Băișoara, Fabricii, Negoiu, Mehedinți și în Hașdeu. Numai cele două parkinguri de pe Primăverii au împreună 666 de locuri, în timp ce Mogoșoaia, Băișoara, Fabricii și Negoiu însumează alte peste 1.300.
Construirea lor nu a rezolvat problema parcărilor într-un oraș în care numărul mașinilor și naveta metropolitană au crescut puternic, dar a devenit una dintre soluțiile folosite de municipalitate pentru a scoate o parte dintre autoturisme dintre blocuri și de pe străzi. Tot în primul mandat a început și programul municipal de reabilitare termică a blocurilor, continuat ulterior în diferite formule și cu finanțări europene.
În paralel, Clujul intra într-o perioadă de dezvoltare economică accelerată. Investițiile private au crescut, sectorul IT s-a extins, iar universitățile au continuat să aducă în fiecare an zeci de mii de tineri în oraș. La finalul primului mandat, Boc avea un sprijin electoral foarte mare. În 2008, a câștigat Primăria din primul tur, cu 76,21% din voturile valabil exprimate.
Nu avea însă să rămână mult timp în funcție.
De la Primăria Clujului la Palatul Victoria
Ascensiunea lui Emil Boc continuase și în politica națională. După alegerea lui Traian Băsescu la Cotroceni, Boc a ajuns la conducerea Partidului Democrat și, ulterior, a formațiunii devenite PDL.
În decembrie 2008, la numai câteva luni după victoria categorică de la Cluj, a plecat din Primărie și a devenit prim-ministru. Momentul era unul complicat. Criza financiară internațională ajunsese și în România, iar Guvernul avea în față scăderea veniturilor și dezechilibrele acumulate în anii anteriori.
Prima formulă de guvernare nu a rezistat nici măcar un an. Pe 13 octombrie 2009, Guvernul Boc a fost demis prin moțiune de cenzură, fiind prima demitere de acest gen în România dupa anul 1989. După alegerile prezidențiale, Emil Boc a fost desemnat din nou premier.
2010, anul austerității
În vara lui 2010, salariile din sectorul public au fost reduse cu 25%. Guvernul a încercat și reducerea pensiilor cu 15%, dar măsura a fost blocată de Curtea Constituțională. Ulterior, TVA a crescut de la 19% la 24%.
Monitorul de Cluj făcea, încă din 2011, o retrospectivă a deciziilor economice luate în timpul Guvernului Boc și arăta că măsurile de reducere a deficitului au avut o pondere mai mare decât cele de stimulare economică.
Contextul nu poate fi ignorat, România traversa efectele unei crize internaționale și trebuia să-și stabilizeze finanțele. În același timp, modul în care s-a făcut ajustarea a avut un cost social și politic important. Pentru o parte dintre români, numele lui Emil Boc a rămas de atunci asociat în primul rând cu două cifre: reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor și TVA de 24%.
La începutul lui 2012, protestele antiguvernamentale se extinseseră în mai multe orașe. Pe 6 februarie, Boc și-a anunțat demisia, explicând că vrea să detensioneze situația politică și socială. După mai bine de trei ani la Palatul Victoria, revenea spre politica locală.
Clujul a continuat să se schimbe și în anii în care Boc era premier
Perioada petrecută de Boc la București este importantă și pentru a separa corect meritele administrative. În acei ani, Primăria Cluj-Napoca a fost condusă de Sorin Apostu și apoi, pentru o perioadă, de Radu Moisin. Mai multe proiecte importante ale orașului au fost începute sau finalizate atunci.
Cluj Arena a fost inaugurat în 2011, însă stadionul este proiectul Consiliului Județean Cluj, nu al Primăriei. Guvernul a contribuit la finanțare, iar Boc a participat la inaugurare în calitate de premier. Tot în 2011, Primăria condusă de Sorin Apostu a semnat contractul pentru construirea Sălii Polivalente. Lucrările au început atunci, au trecut ulterior printr-un blocaj și au fost finalizate după revenirea lui Boc la Primărie, sala fiind inaugurată în 2014.
În 2012 au fost finalizate lucrări importante la linia de tramvai, iar primele tramvaie PESA au intrat în circulație. Tot atunci au fost reabilitate Parcul Central și clădirea Casino. Acestea sunt câteva exemple care arată că dezvoltarea unui oraș pe termen lung nu încape întotdeauna într-un singur mandat și nici într-un singur nume.
2012. Revenirea decisă de numai 1.423 de voturi
În vara lui 2012, Emil Boc s-a întors în cursa pentru Primăria Cluj-Napoca. Diferența față de 2008 a fost uriașă. Dacă plecase de la Cluj după o victorie cu peste 76%, revenirea s-a decis la limită. Boc a primit 53.674 de voturi, iar Marius Nicoară 52.251. Diferența a fost de numai 1.423 de voturi, potrivit rezultatelor finale prezentate atunci de Monitorul de Cluj.
A fost probabil cea mai grea victorie electorală din cariera sa locală. În mandatele următoare și-a refăcut însă sprijinul. În 2020, Emil Boc a obținut 74,76% din voturi.
Patru ani mai târziu, scorul a scăzut din nou. În 2024, Boc a câștigat al șaselea mandat cu 42,50%, în timp ce independentul Sabin Sărmaș a obținut 29,41%. A rămas un rezultat care i-a asigurat fără probleme un nou mandat, dar a arătat și existența unui electorat mai critic decât în 2020.
Sport, transport public și un centru tot mai pietonal
După revenirea la Primărie, una dintre investițiile vizibile a fost infrastructura pentru sport și recreere. În 2016 a fost inaugurată Baza Sportivă Gheorgheni, amenajată pe peste nouă hectare, printr-o investiție de peste 20 de milioane de lei. Complexul realizat de Primărie împreună cu Compania Națională de Investiții oferă terenuri și facilități sportive cu acces gratuit.
În 2022 a urmat Baza Sportivă „La Terenuri” din Mănăștur. Proiectul, de peste șase milioane de euro, se întinde pe mai mult de patru hectare și include terenuri pentru mai multe sporturi, skatepark, spații pentru copii și zone de recreere. Lucrările au venit cu întârzieri față de primul termen anunțat, însă baza a fost deschisă integral în vara lui 2022.
Transportul public este probabil una dintre schimbările cele mai ușor de observat.
În 2018, Cluj-Napoca introducea în circulație primele autobuze electrice din România, iar în anii următori flota a fost completată cu noi autobuze electrice, tramvaie și troleibuze. În paralel, administrația a extins benzile dedicate transportului public și a redus traficul auto în mai multe zone centrale. În 2026, Cluj-Napoca 70% din transportul public este electric.
Străzile Regele Ferdinand, Tipografiei, Emile Zola și Sextil Pușcariu au trecut prin reamenajări orientate spre mai mult spațiu pentru pietoni. Lucrările nu au fost întotdeauna simple: în cazul străzii Tipografiei, de exemplu, a fost nevoie de cinci licitații înainte ca proiectul să intre în șantier. Au urmat Piața Lucian Blaga și străzile din jur, Bulevardul 21 Decembrie 1989, iar în 2024 Mihail Kogălniceanu și Universității au devenit pietonale.
Parcurile și malurile Someșului
O altă direcție a ultimelor mandate a fost recuperarea unor spații verzi sau slab folosite.
Parcul Armătura, Parcul Feroviarilor, amenajarea malurilor Someșului și modernizarea Parcului I.L. Caragiale au schimbat zone care ani la rând nu avuseseră parte de intervenții importante. La Parcul Caragiale, lucrările au mers dincolo de simpla amenajare a spațiului verde și au inclus punerea în valoare a vestigiilor arheologice și a Canalului Morii.
În 2026 continuă și proiectul Canalul Morii – Parcul Rozelor, care va adăuga alte câteva hectare de spațiu verde și zone pentru sport și recreere.
Investițiile susțin direcția spre un oraș cu mai multe spații publice și zone pietonale. Ele nu anulează însă presiunea pe care dezvoltarea imobiliară și densificarea au pus-o asupra unor cartiere. Clujul a crescut repede, iar infrastructura nu a ținut întotdeauna același ritm.
Școlile, investiții de aproximativ 90 de milioane de euro. Educația, prioritate la Cluj
Educația a devenit unul dintre cele mai consistente capitole de investiții din ultimii ani.
Primăria Cluj-Napoca derulează un program de aproximativ 90 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii educaționale: 45 de milioane de euro din fonduri PNRR și alte 45 de milioane de euro din bugetul local. Programul cuprinde 17 unități de învățământ și peste 10.000 de elevi.
Printre investițiile finalizate se află extinderea și modernizarea Școlii „Iuliu Hațieganu” din Mănăștur, unde a fost construit un corp nou cu o capacitate de 448 de elevi. Investiția a depășit 1,7 milioane de euro.
La Școala „Ioan Bob”, lucrările de modernizare au ajuns la final în 2025, iar peste 470 de copii s-au întors în clădire la începutul anului școlar. În 2026 au fost finalizate și lucrările de modernizare la Liceul „Anghel Saligny”, iar programul continuă în alte unități.
Aici se vede și schimbarea modului în care sunt finanțate marile investiții locale. Fondurile europene au devenit sursa principală, dar au adus cu ele și cu termene stricte, iar întârzierile pot pune în pericol finanțarea.
Pandemia și o nouă perioadă cu buget mai strâns
Criza economică din perioada în care a fost premier nu a fost singurul moment dificil pe care Boc l-a traversat într-o funcție executivă.
În 2020 a venit pandemia de COVID-19. Primăria a făcut rectificări bugetare pentru susținerea spitalelor și achiziția de echipamente medicale și de protecție. În același timp, administrația a decis să nu oprească investițiile aflate în derulare.
„Bani pentru sănătate, dar nu am oprit investițiile pentru protejarea locurilor de muncă”, explica Boc în aprilie 2020.
Pentru Spitalul Clinic Municipal „Clujana”, municipalitatea a pregătit atunci inclusiv un proiect de peste 16 milioane de lei pentru echipamente medicale necesare gestionării crizei sanitare. În 2026, administrația funcționează din nou cu constrângeri bugetare, de această dată pe fondul deficitului național și al modificărilor legislative.
Boc estima în primăvară că orașul pierde aproximativ 50 de milioane de euro prin noile reguli, iar bugetul municipal urma să fie de aproximativ 835 de milioane de euro, mai mic decât în anul precedent.
Diferența față de 2010 este de poziție: atunci, în 2010, Boc era premierul care trebuia să reducă deficitul; acum este primarul care trebuie să adapteze bugetul local la deciziile luate la București.
„Nimeni nu este lăsat în urmă”
Investițiile în străzi, parcuri și transport sunt cele mai vizibile, dar administrația locală are și o componentă socială.
Programul „Alimente” oferă sprijin persoanelor cu venituri reduse. În 2024 au beneficiat 8.736 de persoane, iar în 2025 valoarea tichetului anual a fost de 450 de lei. Municipalitatea finanțează și transport gratuit pentru mai multe categorii, programe pentru persoanele cu dizabilități și alte servicii sociale.
Un capitol aparte îl reprezintă comunitatea din Pata Rât, unde intervențiile vizează atât locuirea, cât și educația copiilor.
În 2023, aproximativ 30 de preșcolari din Pata Rât beneficiau zilnic de transport gratuit către Centrul „Țara Minunilor”. Pentru copiii din comunitățile vulnerabile sunt derulate și programe precum „O masă caldă”, „Școală după școală”, rechizite și transport școlar.
În 2026, administrația a anunțat continuarea sprijinului pentru copiii din Pata Rât prin masă caldă, rechizite și transport către școală.
Pe partea de locuire, până în 2025, 115 familii și peste 500 de persoane din Pata Rât fuseseră relocate în locuințe achiziționate de pe piața liberă printr-un mix de finanțări europene, granturi norvegiene și bani locali.
De asemenea, în toamna acestui an, 60 de copii din Pata Rât vor putea începe grădinița, într-o clădire modernă, la Cluj-Napoca.
Sunt pași concreți, dar problema Pata Rât nu poate fi trecută încă la capitolul „rezolvat”. Integrarea socială e un proces care continuă și care au nevoie de intervenții pe termen lung.
Park&Ride-ul de pe Traian Vuia, o investiție necesară
Una dintre investițiile recente în mobilitate este Park&Ride-ul de pe strada Traian Vuia.
Proiectul a fost gândit pentru șoferii care vin dinspre aeroport și Apahida și care își pot lăsa mașina aici pentru a continua drumul cu transportul în comun. Complexul are în total 889 de locuri și facilități: 756 pentru autoturisme, 39 pentru persoanele cu dizabilități, 30 pentru mașinile electrice și hibride și 32 destinate mamelor cu copii. Mai sunt opt peroane pentru autobuze și 24 de locuri pentru taxiuri.
Față de parkingurile de cartier, principiul este diferit. Ideea nu este doar să fie construite locuri noi de parcare, ci ca o parte dintre mașinile care vin spre municipiu să nu mai ajungă în zonele centrale.
Dezvoltarea care a făcut Clujul și mai greu de locuit
Succesul economic al orașului a venit și cu costuri. Cluj-Napoca a ajuns cea mai scumpă piață rezidențială din România. Pentru tinerii care vin aici la facultate sau pentru un loc de muncă, problema nu mai este doar găsirea unei oportunități, ci și costul de a rămâne în oraș.
Nu este o situație pe care o administrație locală o poate controla singură. Prețurile țin de cerere, piața privată, terenuri, venituri și atractivitatea orașului. Dar după două decenii de dezvoltare, accesibilitatea locuirii a devenit una dintre contradicțiile Clujului.
Orașul atrage oameni, însă o parte dintre cei pe care îi atrage ajung să locuiască în Florești, Baciu, Apahida sau alte localități din jur. Iar asta se vede zilnic în trafic.
Traficul și marile proiecte care trebuie să țină pasul cu orașul
Creșterea Floreștiului și a celorlalte localități din zona metropolitană a pus o presiune tot mai mare pe intrările în Cluj.
Transportul public electric, benzile dedicate, parkingurile și Park&Ride-ul pot reduce o parte din presiune. Pentru traficul metropolitan, însă, administrația mizează de ani buni pe proiecte de altă dimensiune.
Primul este Centura Metropolitană. La 1 septembrie 2026 a fost marcată finalizarea lucrărilor pentru primul tronson. În aceeași zi, Emil Boc a anunțat că pentru lotul al doilea au fost depuse cinci oferte. Este un rezultat concret, dar Centura Metropolitană, în ansamblu, este încă departe de finalizare, dar nu imposibilă de realizat.
Metroul, cel mai ambițios proiect al administrației
Metroul este proiectul cel mai ambițios al administrației Boc și, inevitabil, unul dintre cele mai urmărite.
Proiectul a trecut prin schimbări de calendar și finanțare. Componenta de 300 de milioane de euro prevăzută inițial prin PNRR nu a mai rămas în formula inițială, iar administrația a căutat alte surse pentru continuarea investiției. În ianuarie 2026, Consiliul Local a aprobat un parteneriat între municipiu și Metrorex, necesar pentru accesarea fondurilor de coeziune prin Programul Transport 2021–2027.
Metroul nu poate fi prezentat astăzi nici drept realizare finalizată, dar nici drept proiect abandonat. Este o investiție aflată în derulare, iar verdictul va depinde de ritmul lucrărilor și de găsirea finanțării necesare.
Trenul Metropolitan a intrat într-o etapă concretă
În paralel, Trenul Metropolitan a avansat în 2026.
Pe 11 mai a fost semnat contractul pentru realizarea și modernizarea a 23 de stații pe traseul Gârbău – Baciu – Cluj-Napoca – Apahida – Jucu – Bonțida, pe aproape 49 de kilometri. Valoarea proiectului este de aproximativ 1,4 miliarde de lei, iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027.
Pentru o zonă metropolitană în care zeci de mii de oameni intră zilnic în Cluj, trenul ar putea deveni o alternativă la mașină. Și aici însă, rezultatul se va vedea abia după ce proiectul va fi efectiv pus în funcțiune.
Între București și Cluj
La 60 de ani, Emil Boc are în spate șase alegeri câștigate pentru Primăria Cluj-Napoca și aproape patru ani la conducerea Guvernului. La nivel național, o parte din imaginea sa a rămas legată de anii de criză și de măsurile de austeritate din 2010.
La Cluj, povestea este complet alta. Orașul din 2026 este foarte diferit de cel în care Boc câștiga prima dată Primăria, în 2004. Băncile vopsite în tricolor au dispărut, centrul s-a schimbat, transportul public s-a modernizat, au apărut baze sportive și noi parcuri, școlile au intrat în programe ample de renovare, iar fondurile europene au devenit o sursă importantă pentru dezvoltarea orașului.
Nu toate acestea pot fi trecute exclusiv în dreptul unui primar. Universitățile, investițiile private, economia locală, aderarea la Uniunea Europeană și administrațiile care au condus orașul în perioada în care Boc era premier au avut propriul rol.
La fel, nu toate problemele actuale ale Clujului pot fi puse exclusiv în sarcina Primăriei. După șase mandate, însă, Emil Boc este inevitabil legat de ambele: de investițiile care au schimbat orașul și de proiectele mari care încă trebuie duse până la capăt.
La 60 de ani, are în spate o carieră politică și administrativă pe care puțini politicieni români o pot compara ca durată și continuitate. Clujenii l-au trimis de șase ori în biroul de primar, iar orașul pe care îl conduce astăzi are alte resurse, alte ambiții și alte așteptări decât cel din 2004.
Poate tocmai aici este cel mai corect loc pentru a trage linie, fără elogii și fără verdicte: Clujul s-a schimbat mult în cele două decenii în care Emil Boc a fost figura principală a administrației sale. O parte dintre proiecte sunt deja parte din viața de zi cu zi a orașului, în viața cetățenilor, iar altele, cum ar fi centura, metroul sau trenul metropolitan, vor spune mai departe cât de bine poate administra Clujul propria creștere.
De la copilul din Răchițele care păștea gâștele, la politicianul care a ajuns să conducă Guvernul și, vreme de șase mandate, unul dintre cele mai importante orașe ale României, drumul lui Emil Boc spune povestea unei cariere construite pas cu pas, dar și a unui Cluj care s-a schimbat odată cu el.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
