Actualitate
Creșterea vârstei de pensionare la magistrați poate duce la DEMISII în masă. Judecători: Peste 1.000 de oameni, determinați să plece
Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) nu vede cu ochi buni mărirea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru magistrați și avertizează că peste 1.000 de persoane din sistemul de justiție și-ar putea da demisia.
1.000 de magistrați ar putea demisiona din cauza creșterii vârsei de pensionare la 65 de ani | Foto: depositphotos.com
Asociația Forumul Judecătorilor din România este de părere că propunerile Guvernului de modificare a vârstei și cuantumului pensiilor ar putea determina pensionarea sau demisia „imediată” a peste 1.000 de judecători și procurori.
AFJR spune că, în ultimii ani, a învederat autorităților române „de zeci de ori” necesitatea adoptării unor reforme prin care justiția română să recapete elementele necesare funcționarii sale în baza principiilor independenței, meritocrației, eficienței și responsabilității.
CITEȘTE ȘI:
Crește vârsta de pensionare pentru magistrați la 65 de ani. Pensia va fi maxim 70% din salariu.
AFJR constată că autoritățile relevante nu au reacționat „sub nicio formă” pentru a corecta erorile de legiferare din anul 2022, legile din 2022 fiind adoptate în procedură de urgență, fără a se aștepta avizul Comisiei de la Veneția, solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Ar putea urma DEMISII în masă în sistemul de justiție din România
„În ceea ce privește propunerile Guvernului din data de 29 iulie pentru modificarea legislației privind pensiile de serviciu din domeniul justiției, deși se impun corecțiile fiscale, în așa fel încât pensiile aflate în plată, stabilite în acest mod până la 31.12.2023, să nu fie mai mari decât salariul magistraților în activitate (cum se întâmplă deja pentru acele pensii stabilite începând cu 01.01.2024), în mod inexplicabil acest lucru nu este abordat, ci se avansează din nou modificarea condițiilor de vechime minimă ori a condițiilor de vârstă necesare pensionării pe viitor a magistraților, ceea ce reprezintă o afectare a independenței și a încrederii legitime a persoanelor în cauză (judecători sau procurori) în exercițiu la data modificării acestor dispoziții și care ar putea determina pensionarea sau demisia imediată a peste 1.000 de magistrați, în special acei judecători și procurori care au apărat independența justiției în ultimii ani, în fața unor atacuri nemaiîntâlnite”, subliniază Forumul Judecătorilor, într-un comunicat oficial.
Sursa citată menționează că judecătorii care se pensionează la vârste reduse provin „masiv” de la instanțele cu deficit cronic de personal, determinat de peste 1.000 de posturi vacante, care nu se ocupă din cauza refuzului de organizare a concursurilor de admitere, deoarece nu ar exista resurse bugetare în acest sens, deși AFJR a făcut multiple apeluri publice în acest scop.
„Statutul judecătorilor și procurorilor trebuie să fie unul previzibil, iar nu modificat de zeci de ori în câțiva ani, în scopuri electorale sau pentru a determina crize de personal și părăsirea sistemului judiciar de mii de judecători”, precizează AFJR.
Marți, premierul Ilie Bolojan a anunțat că printr-un proiect legislativ se propune creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani. „Propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție în pensie la vârsta standard de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul din România să iasă la pensie mai repede, dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente din pensie”, a explicat Ilie Bolojan.
De asemenea, premierul a propus ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este în prezent.
Potrivit acestuia, „calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din salariul net, din ultimul salariu net”.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
