Timp Liber

14 septembrie, zi cu roșu în calendar. Ce este INTERZIS să faci de Ziua Crucii

Înălţarea Sfintei Cruci este sărbătorită de către Biserică în ziua de 14 septembrie. Află ce este interzis să faci în această zi.

nălţarea Sfintei Cruci este sărbătorită de către Biserică în ziua de 14 septembrie/ Foto: pixabay.com nălţarea Sfintei Cruci este sărbătorită de către Biserică în ziua de 14 septembrie/ Foto: pixabay.com

 

 


Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii este prăznuită în fiecare an pe 14 septembrie de către Biserica Ortodoxă Română.

 


În ziua de 14 septembrie sunt sărbătorite două evenimente de mare importanță.

În primul rând, descoperirea crucii pe care Iisus Hristos a fost răstignit și înălțarea acesteia în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, pe 14 septembrie 334, iar în cel de-al doilea eveniment este aducerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629 și depunerea ei cu mare cinste pe biserica Sfântului Mormânt. 


„Cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu”, spune Sfântul Apostol Pavel (1 Corinteni 1, 18).

Sfânta Cruce le sfinţeşte pe toate: cu ea se binecuvântează, cu ea ne apărăm de cel rău, cu ea biruim pe diavoli, cu ea sunt izgonite duhurile necurate şi sunt vindecaţi cei bolnavi.


Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci are în vedere două evenimente din istoria Bisericii. Primul este aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos şi înălţarea ei solemnă în văzul poporului de patriarhul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335. Al doilea moment este aducerea Crucii de la perşi în anul 629, în timpul împăratului bizantin Heraclius.

Sfântul Mare Împărat Constantin cel Mare (306-337) voia să găsească Crucea pe care fusese răstignit Mântuitorul şi pentru aceasta a trimis-o la Ierusalim pe mama sa, împărăteasa Elena.


În decursul timpului însă, peste locul unde se afla îngropată Crucea, fusese construit un templu păgân. După dărâmarea acestuia şi săparea în adâncime, au fost găsite trei cruci, iar alături de ele o inscripţie pe care scria „Iisus nazarineanul, regele iudeilor”. Neştiind care este crucea pe care fusese răstignit Hristos, au fost puse pe rând deasupra unui mort; acesta, la atingerea uneia dintre cele trei cruci, a înviat şi s-a ridicat.

Împărăteasa Elena, primind cu bucurie cruce pe care s-a răstignit Mântuitorul, i s-a închinat şi a sărutat-o; la fel a făcut şi toată suita împărătească. Dar mulţimile nu puteau să vadă şi să sărute Sfânta Cruce, şi doreau ca cel puţin de departe s-o poată vedea. Atunci Macarie, patriarhul Ierusalimului, stând la un loc mai înalt, a făcut înălţarea, arătând cinstita cruce mulţimii, iar ei au strigat: „Doamne miluieşte”. Şi de atunci a început praznicul „înălţării cinstitei Cruci a Domnului”.

Deasupra Sfântului Mormânt şi în apropierea locului unde a fost găsită Sfânta Cruce, Sfinţii Împăraţi Constantin cel Mare şi mama sa, Elena, au zidit Biserica Învierii Domnului, sfinţită la 13 septembrie 335. A doua zi, la 14 septembrie, patriarhul Macarie al Ierusalimului a arătat din nou, de pe amvonul bisericii, sfântul lemn al Crucii Răstignirii, pentru ca toţi cei de faţă să-l vadă. De atunci, această zi a rămas definitiv ca sărbătoare a „Înălţării” sau „Arătării” Sfintei Cruci.

Aducerea Sfintei Cruci de la perşi

Cel de-al doilea eveniment, care a făcut ca această sărbătoare să se generalizeze, a fost aducerea Sfintei Cruci de la perşi. În anul 611, trupele lor au intrat în Ierusalim, au distrus Biserica Învierii şi au luat crucea pe care fusese răstignit Hristos. Câţiva ani mai târziu, în 629, împăratul Heraclius a înfrânt armatele perşilor şi i-a alungat din Ierusalim.

Sfânta Cruce a fost recuperată şi adusă de însuşi împăratul, care, la 14 septembrie 630, a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce patriarhul Zaharia a înălţat-o în văzul credincioşilor.

În 634, Sfânta Cruce a fost dusă în procesiune solemnă de la Ierusalim la Constantinopol. De atunci, sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, limitată până în acel an numai la Ierusalim, s-a extins treptat, în toată Biserica de Răsărit.

În Biserica apuseană, sărbătoarea a fost introdusă de papa Serghie I (687-701), care era antiohian de origine.

Înălţarea Sfintei Cruci, spre deosebire de alte praznice împărăteşti, se serbează cu post, pentru că aduce aminte de patimile şi de moartea Mântuitorului Hristos.

14 septembrie, Înălțrea Sfintei Cruci. Ce NU ai voie să faci în această zi

  • În ziua de 14 septembrie nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune şi peşte
  • În această zi se ţină post negru pentru vindecarea sufletului şi a trupului
  • Nu se coase, nu se tricotează și este interzis să prelucrezi lâna, să speli sau să mături gospodăria
  • Conform tradiției populare, în această zi nu se lucrează. Cine încalcă această regulă se va îmbolnăvi
  • Nu este indicat să te cerți
  • Nu cere bani împrumut și nu refuza ajutorul din partea celor apropiați
  • În această zi nu se spală și nu se calcă

 

CITEȘTE ȘI:

INTERVIU. Ce semnifică Adormirea Maicii Domnului? Cum se sărbătorește ziua de 15 august?

Înălţarea Sfintei Cruci - Mare sărbătoare în calendarul ortodox, pe 14 septembrie, denumită şi Ziua Crucii. Tradiţii şi obiceiuri

Ultimele Stiri
abonare newsletter