TIFF

Incursiune în primul muzeu al cinematografiei din România. De la Cluj a plecat regizorul filmului „Casablanca”. „Mulți studenți de la Teatru nu au nicio idee despre ce s-a întâmplat aici”. FOTO

Tradițiile cinematografice de peste 120 de ani ale Clujului pot fi admirate în primul Muzeu al Cinematografiei deschis în România. Muzeul se află pe strada Universității.

Muzeul cinematografiei, primul muzeu al filmului din România, a fost inaugurat sâmbătă 10 iunie, ora 14, în „subteranul medieval” de la Casa TIFF. Inaugurarea oficială a muzeului are loc în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF). Foto monitorulcj.ro Muzeul cinematografiei, primul muzeu al filmului din România, a fost inaugurat sâmbătă 10 iunie, ora 14, în „subteranul medieval” de la Casa TIFF. Inaugurarea oficială a muzeului are loc în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF). Foto monitorulcj.ro

 

Clujul a intrat, sâmbătă, oficial, în compania selectă a marilor orașe ale lumii care dețin un muzeu al cinematografiei! Inaugurarea Muzeului Cinematografiei a avut loc la Casa TIFF de pe strada Universității.


„Bine ați venit la micul nostru muzeu și aș vrea să îl felicit pe Xantus Gabor și să îi mulțumesc pentru ideea pe care a avut-o. Noi vorbeam de asta de mulți ani, ei au făcut o expoziție la Bastionul Croitorilor. La un moment dat ne-a sunat Gabor și ne-a spus că trebuie să găsim un loc mai civilizat pentru acest muzeu în ideea în care ce vedeți aici e doar începutul și proiectul urmează să fie dezvoltat. Ne-am adus aminte de această pivniță de la Casa TIFF, am avut multe planuri cu ea, am vrut facem un loc de teatru, ba de expoziții, și uite că datorită lui Gabor și a entuziasmului său și a lui Aron (Xantus – n.r.) astăzi reușim să vă invităm la acest mic muzeu”, a spus Tudor Giurgiu, președintele TIFF.

CITEȘTE ȘI: Cluj-Napoca se alătură marilor orașe ale lumii și deschide primul muzeu al cinematografiei din România. Ar mai fi existat Hollywood-ul fără Cluj?

Cei doi clujeni, tată și fiu, care au reconstituit întregul traseu științific și geografic al marelui savant explorator Emil Racoviță, Gabor și Aron Xantus, au deschis primul muzeu al cinematografiei din România la Cluj-Napoca. 


CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV. Doi clujeni pe urmele lui Emil Racoviță în Antarctica. Incredibila lor aventură pe traseul Expediției Belgica, la un secol distanță

„Ideea înființării acestui muzeu aparține fiului meu Aron, care e cineast și el. El a visat tot acest interior, a conceput și amenajat. Am făcut tot ce a fost posibil ca această galerie superbă să devină primul muzeu al cinematografiei din România. Sperăm că va fi un muzeu trainic, suntem conștienți că suntem la început de drum, suntem perfectibili, nu considerăm că noi am încheiat acest capitol cu deschiderea acestui muzeu, dimpotrivă, începem un drum lung, așteptăm susținători, o asemenea colecție nu se poate face fără dragostea celor care mai păstrează câteva din istoria filmului local și regional al Clujului și Transilvaniei. Un vis s-a împlinit. Noi ne dorim să urmărim evoluția istoriei cinematografului și în continuare. Am ajuns până în era digitală. Ținem foarte mult să fie prezenți cineaștii clujeni sau care au legătură cu Clujul. Dorim să avem proiecții, workshopuri. Clujul are trei facultăți de film cu sute de studenți. Eu am constatat trist de multe ori că acești copii nu au nicio idee de ce s-a întâmplat aici la Cluj sau ce se întâmplă acum la Cluj. Pentru profesioniști este o materie obligatorie”, a spus Xantus Gabor.

La inaugurarea muzeului au participat, printre alții, actorul Dorel Vișan, Tudor Giurgiu, președintele TIFF, Mihai Chirilov, director artistic TIFF, profesorul universitar Dorel Găină. Actorul Florin Piersic a transmis un mesaj video.


Ce veți putea admira în muzeu

Materialul muzeistic este format din exponatele aparținând colecției particulare Xantus, dar urmează ca în viitor să fie îmbogățit cu alte piese, documente și materiale audiovizuale cu tematică specifică.

Inițiatorii proiectului dețin un bogat material documentar cu valoare istorică constând în aparatură cinematografică de epocă, documente, fotografii istorice legate de tradițiile cinematografiei,  echipamente cinematografice pe peliculă care documentează evoluția  tehnicilor de filmare, fargmente restaurate și digitalizate din filme mute produse la Cluj dar și arhive colaterale legate de evoluția fotodocumentațiilor cu tematică cinematografică din Transilvania, care reprezintă un segment puțin cunoscut al scrierii istoriei imortalizată pe bromură de argint, peste 100 de fotografii werk din epoca filmului mut, peste 6.000 de clișee fotografice care documentează perioadele istorice  în care s-a dezvoltat cinematografia.


Accesul în muzeu se va face contra cost.

Istoria cinematografiei clujene

Prima proiecție cinematografică publică a unui film realizat de Frații Lumiere a avut loc pe 28 decembrie 1895 la Paris. 


Această perioadă marchează începuturile epocii filmului mut. La scurt timp, atât la Cluj, cât și la București, au apărut primii întreprinzători, primii proprietari de săli de cinema care au început să prezinte scurte filme turnate de cineaști veniți la început din Franța. Așa s-au născut premisile unui curent creativ, efervescent și prosper de producție cinematografică autohtonă, care datează din 1903. 

În timp ce la București încep filmările unei producții istorice intitulată Independența României în regia lui Grigore Brezeanu, la Cluj un pionier al cinematografiei, actorul, regizorul, producătorul și directorul de teatru și proprietarul de cinematograf Jeno Janovics înființează în doar câțiva ani, în perioada 1914 – 1917 patru studiouri de producție cinematografică. 

De la stânga la dreapta, actorul Dorel Vișan, unul dintre fondatorii muzeului, Xantus Gabor și președintele TIFF, Tudor Giurgiu

Astfel, până în anul 1930 în Transilvania au fost realizate 55 de filme pe care azi le-am numi filme documentare sau de actualitate, 16 scurt-metraje și peste 70 de filme artistice. O producție impresionantă de filme mute în doar câțiva ani. Actorii acestor pelicule au fost artiști ai scenei teatrului din Cluj, o instituție de prestigiu condusă de Jeno Janovics. Lily Poor, Mihaly Varkonyi, Blaha Lujza, Erzsi Baroti sunt doar câteva nume de actori de teatru care au ajuns primele vedete ale cinematografiei transilvănene. 

Pe platourile de filmare din Cluj, devenit oraș al filmului, au făcut ucenicia în cinematografie mari personalități ale artei universale a filmului, care mai târziu au contribuit semnificativ la nașterea universului cinematografic, a fabricii de vise din Hollywood, dar și din Europa. De aici a plecat renumitul regizor Mihaly Kertesz, care sub numele de Michael Curtiz a semnat o peliculă de referință în istoria cinematografiei, „Casablanca”, film distins cu premiul Oscar. 

Sandor Korda, Sir Alexander Korda a lucrat ca regizor de succes la United Artist din America, apoi în Regatul Unit. Cel mai prestigios premiu al Academiei Britanice de Film îi poartă și astăzi numele. 

După sfârșitul Primului Război Mondial, în 1918 sosește la Cluj, venit de la Paris, profesorul Constantin Levaditi un medic de renume mondial. Profesorul Levaditi este terifiat de răspândirea amenințătoare a sifilisului. Împreună cu medicul ginecolog clujean Dominic Stanca și cu regizorul deja consacrat Jeno Janovics se hotărâsc să pună filmul în slujba educației și a popularizării în masă. În anul 1920, la Cluj se naște filmul „Grozăvia lumii” care poate fi considerat primul docu-fiction din istoria mondială a cinematografiei. După declinul acestei epoci fascinante și deosebit de prospere a filmului mut din Transilvania, urmează o perioadă de declin.

Creația cinematografică clujeană propriu-zisă dispare. Producțiile de filme artistice se mută la București. Doar unele locații de filmare și câțiva actori renumiți de film păstrează vie tradiția filmului clujean. Mari actori clujeni cuceresc inimile cinefililor: Dorel Vișan și Florin Piersic. 

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Marius Jucan, artist tatuator din Cluj, a primit o diplomă de excelență după ce a pictat în Muzeul de Artă Contemporană Sibiu

România atinge borna de 1.000 km. de autostradă cu un tronson „muzeu”: „Situație penibilă”

Oficial. Clujul inaugurează primul muzeu al cinematografiei din România cu ocazia Festivalului Internațional de Film Transilvania

Ultimele Stiri
abonare newsletter