Modul de predare interactiv este tot mai des folosit de profesori și învățători în școlile din România. Două dintre învățătoarele care abordează acest tip de predare au explicat dificultățile, dar și bucuriile prin care trec profesorii care încearcă să inoveze sistemul de învățământ.
Copiii din România au fost nevoiți să treacă la cursuri online din luna martie din cauza pandemiei de COVID-19. În acest an școlar, elevii au mers la școală pentru o perioadă scurtă de timp, în octombrie, dar într-un final s-au reîntors toți în online.
Din cauza presiunii părinților de a ajunge la o anumită învățătoare se ajunge la supra-aglomerare. Directorii sunt asaltați, învățătoarele la fel, iar copii buni, a căror părinți nu au o influență suficient de mare, nu ajung la cel mai bun dascăli. De asemenea, învățători buni, care nu sunt atât de „mediatizați”, ajung să aibă elevi mai puțini și, poate, mai slabi.
Dacă încă nu v-aţi făcut cumpărăturile pentru noul an şcolar şi vreţi să aflaţi cam cât vă costă cele necesare pentru copil, noi am făcut un calcul mediu. Preţurile variază în funcţie de magazin şi de preferinţele elevului.
Conducerea Colegiului de Muzică Sigismund Toduţă din Cluj-Napoca o monitorizează permanent pe învăţătoarea Monica Chiorean, acuzată în urmă cu un an că a jignit un elev la clasă, iar copiii completează chestionare în mod constant prin care dau detalii despre comportamentul ei.
Elevii Liceului de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca au rămas șocați când au văzut-o pe învățătoarea care nu în urmă cu mult timp șoca societatea cu limbajul pe care îl folosea când i se adresa unui elev. „Jumătate de creier”, „mă tu ești normal la cap?” sau „du-te naibii în pregătitoare” erau doar câteva din replicile pe care i le-a dat unui biet elev. Ce așteaptă autoritățile? Să-i ia învățătoarea la bătaie pe elevi?
