Social

În România, copiii sunt ținuți în școală cu bani norvegieni

Când vine vorba despre rata abandonului școlar, România se poate „mândri” cu primul loc în topul european. Cele mai recente date ale UNICEF arată că aproximativ unul din cinci copii din România renunță la studii după finalizarea ciclul gimnazial. Chiar și astfel stând lucrurile, ajutorul oferit pentru ameliorarea acestui fenomen vine tot din străinătate.

Anul acesta, rata abandonului școlar în România a ajuns la pragul de 17%, cu mult peste media europeană. Sărăcia și problemele sociale rămân în continuare principalele motive pentru care familiile își retrag copiii de la școală, aceștia riscând ca în viitor să rămână dependenți de serviciile pentru asistență socială. Fundația Română pentru Copii, Comunitate și Familie a reușit însă să atragă sprijin financiar din Norvegia pentru a combate fenomenul abandonului în Cluj.

„Educație de calitate pentru toți”

Începând cu vara acestui an, FRCCF a început implementarea programului „Educație de calitate pentru toți”, în patru centre deschise în Cluj și Bihor. Conceput ca o „școală după școală”, programul vine în întâminarea copiilor proveniți din familii cu venituri reduse, pentru a-i ajuta pe elevii fără posibilități să rămână în școală și să treacă clasa.

„Copiii cu care lucrăm sunt toți cu risc mare de abandon școlar. Încercăm să lucrăm cu ei pentru îmbunătățirea rezultatelor școlare. Dacă 20% dintre copiii din România nu termină termină învățământul obligatoriu. Dacă aceștia vor rămâne necalificați, vor avea și venituri modeste și riscă să depindă de serviciile pentru asistență socială și ca adulți”, afirmă Mihai Roșca, directorul FRCCF.

În cele patru centre comunitare din Cluj și Bihor sunt deja peste 100 de copii care beneficiază de asistență psihopedagogică, sprijin la teme, meditații la matematică și limba română, împreună cu alte servicii ce țin de sprijinirea în activitățile școlare

Elevii care beneficiază de sprijin au fost selectați împreună cu asistenții sociali ai primăriilor, având ca principale criterii de selecție riscul de abandon școlar, venitul redus, condițiile de locuit și vârsta (6-18 ani). La înscrierea în program, fiecare copil a fost testat, pentru a i se întocmi un plan de intervenție ajustat nevoilor individuale.  Cu toate că majoritatea copiilor provin din clasele V-VII,  o bună parte dintre aceștia au împlinit deja 14 ani.

„Încercăm să lucrăm cât mai individualizat cu fiecare copil în parte: ținem cont de situația școlară și familială și întocmim un plan personalizat de intervenție pentru fiecare copil. La intrarea în centru aplicăm fiecărui copil în parte un test de cunoștințe, dar oferim consiliere și părinților”, a declarat Oana Bica, managerul proiectului.

Un rol important în programul de intervenție al FRCCF îl ocupă familiile copiilor. Ca și aceștia, părinții beneficiază de consiliere psihologică și socială în cardul centrelor. Copiii vin aici după orele de la școală, unde petrec până la patru ore, timp în care iau parte la activități de consiliere, sprijin la teme, socializare și asistență psihologică. Activitățile din centre sunt desfășurate de personal calificat: există câte un coordonator pentru fiecare centru, la care se adaugă profesori, asistenți sociali, psiho-pedagogi și nu în ultimul rând voluntari.

Banii pentru educație nu țin de foame

Pentru a reuși să acceseze banii necesari, FRCCF a aplicat pentru cunoscutele granturi EEA: granturile EEA reprezintă contribuții financiare ale statelor Islanda, Leichtenstein și Norvegia, care au ca scop reducerea disparităților economice și sociale în cadrul a 16 state din Europa centrală și de sud-est. Din 2009 până astăzi, organizațiile care au scris proiecte pentru fondurile EEA au reușit să atragă în țară peste 300 de milioane de euro, situându-se pe locul al doilea între țările beneficiare.

Proiectul FRCCF a obținut un buget de 250 de euro, de care va dispune timp de un an în demersul său de combatere a abandonului școlar.O dificultate majoră în desfășurarea proiectului este lipsa posibilității de asigura hrana pe parcursul programului de after-school. Alimentația nu a putut fi inclusă în buget, deoarece ar fi „înghițit” din bugetul alocat cadrelor specializate, afirmă Mihai Roșca, directorul fundației. Din acest motiv, o parte din copii se grăbesc acasă înainte de terminarea programului.

Părăsirea timpurie a sistemului educațional reprezintă o problemă națională, pentru care autoritățile de stat nu au reușit până acum să vină cu soluții eficiente. Astfel că acțiunile societății civile pot contribui semnificativ la ameliorarea abandonului școlar, prin aplicații la diversele ajutoare financiare oferite de țările occidentale.