monitorulcj.ro Menu

Politică

Comitete şi comiţii, mai mult sau mai puţin fără rost, pentru rezolvarea problemelor sociale şi de mediu de la Pata Rât

Prefectura judeţului Cluj a constituit un comitet consultativ pentru rezolvarea problemelor de mediu de la Pata Rât, unde se află groapa de gunoi a oraşului, dar şi a celor sociale, având în vedere că în apropiere locuiesc peste o mie de persoane.

Comitetul consultativ este format din parlamentari, şefi de servicii deconcentrate, reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai unor ONG-uri.

Prefectul Aurel Cherecheş a declarat, vineri, în cadrul şedinţei de constituire că rolul acestui comitet este de a propune soluţii pentru rezolvarea problemelor legate de Pata Rât, care ar putea fi implementate de Consiliul Judeţean şi de Primăria Cluj-Napoca - entităţi în gestionarea cărora se află rampele de depozitare a deşeurilor de aici.

"Am constituit un comitet consultativ, un grup de lucru, din parlamentari, şefi de servicii deconcentrate, reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai unor ONG-uri şi facem apel la implicarea Consiliului Judeţean Cluj şi a Primăriei Cluj-Napoca. Nu se pune problema unui comitet cu formalitate juridică, ci este unul consultativ, care să vină cu idei şi soluţii care să fie implementate în ceea ce priveşte problemele de la Pata Rât. Peste două săptămâni următoarea şedinţă va avea loc pe rampa de gunoi de la Pata Rât, mulţi nu cunosc situaţia reală din teren, cel puţin pentru partea socială a problemei prinde bine o asemenea întâlnire la faţa locului, dar şi pe partea de mediu va avea efect", a spus Aurel Cherecheş.

La rândul său, deputatul PSD Horia Nasra a venit cu propunerea ca următoarea şedinţă a comitetului să aibă loc chiar pe rampa de deşeuri de la Pata Rât.

"Sunt mii de oameni care trăiesc de pe urma rampei de la Pata Rât, trebuie să coborâm între oameni, fie că suntem parlamentari, prefect, primar sau preşedinte de consiliu judeţean. De 10 ani tot vorbim de Pata Rât, dar nu s-a mers niciodată la faţa locului într-o asemenea formulă", a afirmat Horia Nasra.

La Pata Rât se află în prezent trei depozite de deşeuri - cel vechi, deschis în anii '70, care a funcţionat până în 2015, când a fost închis de autorităţile de mediu şi care este administrat de Consiliul Judeţean Cluj; depozitul RADP, care deserveşte Cluj-Napoca; iar un al treilea este privat. În ultimii doi ani, în zona depozitelor de deşeuri au izbucnit mai multe incendii, Pata Rât fiind în acest moment un obiectiv atent monitorizat de autorităţi, din cauza unor nereguli constatate aici.

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a încercat luna aceasta să întocmească documentaţia necesară pentru a convinge Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi reprezentanţii Prefecturii Cluj să fie de acord cu declanşarea stării de alertă. Preşedintele CJ, Alin Tişe, susţine că acest lucru l-ar ajuta să rezolve mai eficient şi mai repede problemele existente la Pata Rât, unde în vara aceasta a avut loc o alunecare de teren care, spun unii specialişti, ar putea afecta centura de ocolire a Clujului. Tot în ultimele luni s-a format la Pata Rât un lac de levigat care măsoară peste 6.000 de metri cubi şi care ar trebui epurat, acţiune pentru care trebuie organizată licitaţie pentru o staţie de osmoză.

Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Cluj a respins cererea Consiliului Judeţean pentru declararea stării de urgenţă în privinţa problemelor existente la Pata Rât.