monitorulcj.ro Menu

Politică

Anul politic 2016 - Două rânduri de alegeri și o continuă campanie electorală

Anul politic 2016 a debutat sub presiunea protestelor Colectiv care au dus la învestirea unui guvern tehnocrat. 2016 a fost marcat de cele două rânduri de alegeri care au demonstrat evoluția slabă a PNL în ultimul an jumătate, iar la Cluj faptul că locomotiva liberalilor rămâne Emil Boc. Anul s-a încheiat cu desemnarea, din a doua încercare, unui premier social democrat.

În 2016, românii șiau ales repreyentanții în administrația locală și în Legislativ

În 2016, Emil Boc a mai câștigat, fără probleme, un mandat la Primăria municipiului Cluj-Napoca, la localele din iunie și le-a făcut campanie electorală liberalilor la alegerile parlamentare. Scrutinul din decembrie a fost câștigat cu mari emoții de PNL la Cluj. Mai exact, liberalii au obținut  27,63 de procente la Camera Deputaţilor şi 27,99% la Senat, în timp ce PSD a obţinut, 25,92% pentru Cameră şi 26,17% pentru Senat. Clujul a fost de altfel, unul dintre cele trei județe în care PNL nu a pierdut alegerile. În rest, harta României s-a înroșit, la alegerile parlamentare din luna decembriie.

Localele marchează declinul PNL

La nivel național, alegerile locale au fost câştigate detaşat de PSD, marcând declinul PNL, conturarea USR, născut din USB, în a treia forţă de pe scena politică şi legitimând aspiraţiile PMP de a intra în Parlament.

Social-democraţii au câştigat cele mai multe primării (37,58%), inclusiv Capitala, fiind urmaţi de PNL (30,64%), ALDE (6,32%), UDMR (4,98%) şi PMP, 4,46%.

În ciuda eşecului răsunător al PNL la locale, copreşedinţii partidului Alina Gorghiu şi Vasile Blaga au declarat că scorul obţinut a fost cel mai bun “din istoria PNL”, lăsând echipa de la Bucureşti să îşi asume întrega responsabilitate pentru rezultatul obţinut. Deşi au promis că îşi vor lua revanşa la alegerile parlamentare din 11 decembrie, liberalii au pierdut în faţa PSD încă o dată, partidul fiind afectat de demisia lui Vasile Blaga, anchetat de DNA într-un dosar pentru fapte de corupţie, precum şi de nemulţumirile legate de modul în care au fost întocmite listele pentru parlamentare şi de numărul mare al candidaţilor lipsiţi de experienţă care i-au scos din joc pe vechii parlamentari.

PSD a câştigat detaşat şi alegerile parlamentare din 11 decembrie, PNL a obţinut un scor cu aproape 10% mai mic decât la alegerile locale, iar USR a devenit a treia forţă politică.

La Camera Deputaţilor, social-democraţii au obţinut 45,47% dintre mandate, PNL, 20,04%, USR - treia forţă politică, 8,87%, UDMR, 6,18%, ALDE, 5,62%, PMP şi 5,34%.

.La Senat, scorurile obţinute au fost similare: PSD, 45,67%, PNL, 20,41%, USR, 8,92%, UDMR, 6,24%, ALDE, 6 % şi PMP, avându-l ca senator pe fostul şef de stat Traian Băsescu, 5,65%.

Preşedintele unic al PNL, în urma demisiei lui Vasile Blaga din luna septembrie, Alina Gorghiu şi-a depus mandatul, după eşecul răsunător din decembrie şi a cerut demisii în lanţ, însă, mulţi liberali nu s-au “lăsat duşi”, printre aceştia preşedintele PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, a cărui filială a obţinut puţin peste rezultatul obţinut la alegerile locale.

Deputatul PNL Raluca Turcan a fost desemnată noul preşedinte interimar al PNL, filiala Sibiu pe care a condus-o în ultimii trei anii obţinând ce mai bun scor al partidului la alegerile din 11 decembrie.

Partide noi pe scena politică

Tot în anul 2016, pe scena politică a dispărut "vulturul" UNPR şi au apărut partide noi: USR (născut din USB), avându-l ca lider pe Nicuşor Dan şi PMP, condus de fostul preşedinte Traian Băsescu.

UNPR, partidul care l-a avut ca vector de imagine pe generalul Gabriel Oprea, a ieşit de pe scena politică prin fuziunea cu partidul lui Traian Băsescu, cu promisiunea că “vulturul va renaşte”. Congresul extraordinar PMP care a aprobat în unanimitate fuziunea cu UNPR, având loc în luna iulie.

Penalii au candidat

Românii nu au votat nici la alegerile locale şi nici la cele parlamentare pentru "primenirea" clasei politice.

Deşi anul a debutat sub presiunea străzii care a cerut “primenirea” clasei politice, la alegerile locale au fost votaţi primari urmăriţi penal, trimişi în judecată şi un edil aflat în spatele gratiilor – Cătălin Cherecheş (municipiul Baia Mare).

Nici alegerile parlamentare nu au fost diferite, deşi pe listele PSD s-au aflat Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii care a gestionat criza generată de tragedia din Colectiv, alături de alţi politicieni cu probleme penale, social – democraţii au obţinut o victorie răsunătoare, fiind la un pas de a avea majoritate abolută în Parlament.

Lideri politici "prinşi în ghearele justiţiei".

În anul 2016 mai mulţi lideri politici au avut probleme în justiţie printre aceştia fostul lider UNPR şi ministru de Interne, Gabriel Oprea (în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină), preşedintele PSD, Liviu Dragnea (trimis în judecată pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual şi condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul "Referendumul"), fostul preşedinte PSD.Victor Ponta (pus sub urmărire într-un nou dosar privind infracţiuni comise în legătură cu vizita lui Tony Blair în România, în 2012), preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu (trimis în judecată de DNA pentru mărturie mincinoasă).