Politică

Clujul, Capitală Culturală – ce ne recomandă experţii?

<p><img src="documente/stories/2012/03_martie/02/sedinta-primarie.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Asociaţia „Cluj-Napoca Capitală Culturală în 2020” a demarat o serie de întâlniri cu experţi europeni în proiecte de Capitală Culturală Europeană.</p>

Primăria, împreună cu Asociaţia „Cluj-Napoca Capitală Culturală în 2020”, l-a avut ca invitat la Cluj-Napoca pe Hanns-Dietrich Schmidt (foto), coordonatorul proiectului de Capitală Culturală Europeană a regiunii Essen/Ruhr în anul 2010.

El a oferit informaţii în ceea ce priveşte stadiile de pregătire pentru titlul de Capitală Culturală dar şi perspectivele după anul 2020.

Expertul neamţ a declarat că este foarte fericit că a ajuns la Cluj-Napoca, adăugând că „a deveni Capitală Europeană a Culturii este un dar de la Dumnezeu”. Totodată, el a precizat că toate fostele Capitale Europene au acum o imagine total diferită. „Primind acest statut, orice ţară intră în atenţia publicului european. Veţi avea mai mulţi vizitatori din această postură iar oraşul va deveni tot mai interesant”, a explicat Hanns-Dietrich Schmidt, care a vorbit şi despre sumele mai mari de bani care pot fi atrase din această postură.

„În această etapă în care vă aflaţi, adică cea de candidat, trebuie să aveţi o strategie pentru a demonstra că oraşul Cluj-Napoca este potrivit pentru a deveni capitală a culturii în Europa. De asemenea, acest proiect nu trebuie să se adreseze doar autorităţilor sau oamenilor politici, ci întregii populaţii”, a punctat expertul neamţ. El a explicat că oamenii înţeleg în mod greşit, atunci când oraşul lor candidează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, că trebuie să îşi scoată în evidenţă obiectele de patrimoniu. Schmidt consideră că nu enumerarea unor evenimente şi clădiri care au legătură cu cultura sunt adevărata cale pentru câştigarea titlului ci scoaterea în evidenţă a importanţei acelui oraş în contextul european.

Hanns Dietrich Schmidt a fost coordonatorul programului cultural în cadrul Asociaţiei Ruhr 2010 şi responsabil de menţinerea şi promovarea relaţiilor internaţionale. Programul regiunii Ruhr, care are nu mai puţin de 53 de oraşe, a atras un public de peste 10 milioane de persoane şi a cuprins peste 5.500 de manifestări culturale.