Politică

România vrea creșterea gradului de apărare pe Flancul Estic. Iohannis: E nevoie de planuri foarte concrete, în cazul unui atac să știm exact cine și ce trupe trimite

România face demersuri pentru întărirea Flancului Estic al NATO. Astfel, țara noastră susține necesitatea unui număr sporit de militari și echipamente, iar în cazul unui atac, statul român trebuie să știe exact pe ce trupe se poate baza pentru intervenție.

Jens Stoltenberg și Klaus Iohannis captură foto Administrația Prezidențială  a României Facebook.com Jens Stoltenberg și Klaus Iohannis captură foto Administrația Prezidențială a României Facebook.com

 

 


Săptămâna trecută, sistemul de apărare aeriană a României a fost testat de NATO, după incidentul din Polonia, când o rachetă ucraineană a căzut pe teritoriul polonez.

 


Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că este nevoie de „planuri foarte concrete ca în cazul unui atac să se știe foarte exact cine și ce trupe trimite” deoarece „nu putem lăsa astfel de decizii pentru ultimul moment”, potrivit Newsweek.ro

Klaus Iohannis a arătat că aceste teme au fost discutate la summitul NATO de la Madrid, dar acum „este nevoie de concretizarea acestor decizii”. „La Madrid decizia a fost mai degrabă generică, dar acum doresc să trecem la fapte”, a spus Iohannis.


Potrivit președintelui, la summitul NATO de la Vilnius de anul viitor „este posibil să avem decizii mult mai curajoase și mai concrete”

„În plus, este nevoie de planuri foarte concrete ca în cazul unui atac să se ştie foarte exact cine, ce trupe şi unde trimite. Nu putem să lăsăm astfel de decizii pentru un ultim moment şi să fim atunci luaţi prin surprindere. Este nevoie, în afară de aceste planuri, de dezvoltarea unor structuri logistice, de exemplu pentru carburanţi, şamd. Toate acestea, după părerea mea, după părerea noastră, sunt necesare şi cred că la Summitul de la Vilnius de anul viitor, cel puţin aşa am discutat astăzi, este posibil să avem decizii mult mai curajoase şi mult mai concrete în aceste domenii”, a afirmat şeful statului. 


„Nu îl putem lăsa pe Putin să câştige, asta ar arăta altor lideri că pot atinge ţeluri prin forţă şi ar fi o lume mult mai periculoasă”, a declarat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la București. 

Miniştrii de Externe din 36 de ţări vin în Bucureşti, iar România devine în această săptămână centrul deciziilor NATO. Dezbaterile au în vedere suplimentarea ajutorului oferit Ucrainei şi asigurarea securității în regiune. Jens Stoltenberg se află în România  și a avut o serie de întâlniri cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Nicolae Ciucă.


Recent, aliaţii NATO au efectuat un exerciţiu militar pentru a testa apărarea aeriană şi apărarea antirachetă din România, după ce o rachetă rătăcită s-a prăbuşit în Polonia şi a scos în evidenţă breşele din scutul aerian al Alianţei Nord-Atlantice.

CITEȘTE ȘI:

NATO a testat sistemul de apărare aeriană a României printr-un atac simulat

Racheta căzută în Polonia este „probabil” ucraineană. Varșovia nu va invoca art. IV al tratatului NATO

abonare newsletter