Educație
Peste 4.200 de profesori din Cluj-Napoca vor beneficia de voucherele pentru pregătire digitală
Primăria Cluj-Napoca urmează să deconteze vouchere pentru ca profesorii din municipiu să urmeze cursuri de pregătire digitală, după ce USR Cluj-Napoca a propus primarului Emil Boc o astfel de măsură.
Peste 4.200 de profesori din Cluj-Napoca vor beneficia de voucherele pentru pregătire digitală
Primarul Emil Boc a anunțat că începând cu acest an, se va oferi un voucher educațional pentru pregătirea digitală a profesorilor din Cluj-Napoca, aceștia având posibilitatea de a susține în acest sens un curs de 120 de ore, în valoare de 500 de lei.
Potrivit primarului, 4.215 de cadre didactice vor benefica de vouchere.
„Municipiul Cluj-Napoca investește și susține educația, prin dezvoltarea continuă a infrastructurii și promovarea învățământului de înaltă calitate. În rețeaua școlară a orașului sunt 76 de unități de învățământ preuniversitar în cadrul cărora își desfășoară activitatea un număr 4251 cadre didactice.
Primăria Cluj-Napoca a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre pentru acordarea de vouchere educaționale destinate cadrelor didactice clujene, pentru participarea la cursuri de dezvoltare a competențelor digitale.
Procesul de învățare în mediu online creat de contextul pandemic nu trebuie să creeze lipsuri în procesul educațional - elevi, profesori și infrastructură școlară. Astfel, voucherul educațional are rolul de a eficientiza activitatea de predare și învățare în vederea asigurării unui serviciu educațional de calitate”, a transmis primarul Emil Boc.
Obiectivele finanțării
-Perfecționarea competențelor digitale prin utilizarea surselor și resurselor digitale ale cadrelor didactice din învățământul preuniversitar de stat din municipiul Cluj-Napoca;
- Identificarea, evaluarea și selectarea resurselor digitale pentru predare, învățare și evaluare;
- Crearea și utilizarea de noi resurse educaționale digitale;
- Planificarea și utilizarea dispozitivelor și a resurselor digitale în procesul de predare, astfel încât să se îmbunătățească eficiența intervențiilor didactice;
- Utilizarea tehnologiilor digitale pentru implicarea în colaborări cu rol educațional a cadrelor didactice, prin împărtășirea de cunoștințe și experiență a practicilor pedagogice.
- Îmbunătățirea comunicării între cadrele didactice și beneficiarii procesului educațional.
Suportarea cheltuielilor de la bugetul local pentru cursurile de perfecționare, acreditate de către Ministerul Educației Naționale, se va realiza conform următoarei grile:
- modul de curs între 30 și 59 de ore, în limita a 120 lei;
- modul curs între 60 și 89 de ore, în limita a 315 lei;
- modul curs de minim 90 de ore, în limita a 500 lei;
Edilul a mai declarat că peste 110.000.000 de lei vor fi investiți în sectorul educațional (infrastructură, reparații curente, burse școlare, vouchere pentru pregătirea digitală a profesorilor clujeni și alte politici publice).
Câți profesori sunt pregătiți din punct de vedere digital?
Potrivit datelor furnizate în raportul proiectului România Educată, o anchetă de opinie recentă, realizată în rândul cadrelor didactice de un consorțiu de universități din România, pe o serie de 10.284 de cadre didactice, în ceea ce privește desfășurarea procesului educațional pe perioada pandemiei de COVID-19 (martie 2020 - februarie 2021), a indicat o serie de progrese, dar și numeroase aspecte problematice persistente.
La un an de la începutul pandemiei, competențele de ordin pedagogic sunt responsabile în mai mare măsură (59,9%) de asigurarea unei învățări eficiente la distanță cu suport digital decât cele tehnice (crearea de conturi, instalarea de softuri, inițierea de sesiuni sincrone) – 36,1% sau cele de conținut (cunoștințe specifice, stăpânirea temeinică a domeniului de specializare) - 4%, deși, la începutul pandemiei, ponderea cea mai mare o dețineau factorii tehnici.
Cele mai importante dificultăți semnalate de cadrele didactice respondente sunt, în ordine: lipsa unui spațiu adecvat (în incinta propriei locuințe) pentru realizarea de activități didactice (61,4%); timp insuficient pentru planificarea și pentru organizarea lecțiilor (56,8%), lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, pentru îndrumarea și desfășurarea activităților on-line (54,8%), nivelul de stres (psihic, social, tehnic) (46,6%).
CITEȘTE ȘI:
