Economie

ANALIZĂ Euro s-a agățat de pragul de 4,76 lei, la influența tensiunilor politice

Evoluția leului de săptămâna trecută a fost influențată de tensiunile politice provocate de căderea guvernului Dăncilă și formarea celui PNL, astfel că euro a revenit după cinci luni peste pragul de 4,76 lei.

În prima jumătate a intervalului, cursul euro a crescut de la 4,7592 la 4,7601 lei, maxim al ultimelor cinci luni. Joia trecută, majorarea ofertei de valută, companiile trebuind să achite taxele și impozitele la bugetul de stat, a făcut ca media să coboare la 4,7528 lei, cotațiile atingând un minim de 4,748 lei.

La sfârșitul perioadei, cursul a fost stabilit la 4,7563 lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat în culoarul 4,754 – 4,759 lei. Piața locală s-a închis la 4,755 lei. Seara cotațiile au coborât pe piețele internaționale până la 4,751 lei.

Evoluția mediei dolarului american a fost influențată de pozițiile luate de investitori înainte de ședința de politică monetară a BCE. După o scădere luni la 4,2607 lei, el mai mic nivel înregistrat de la sfârșitul lui august, cursul a crescut la 4,2821 lei, pentru a încheia perioada la 4,2784 lei.

Moneda elvețiană a fluctuat în culoarul 1,098 și 1,105 franci/euru, astfel că media s-a mișcat între 4,3115 și 4,3275 lei, cea la finaul perioadei fiind stabilită la 4,3151 lei.

Analiștii grupați în CFA România anticipează, în ultimul sondaj publicat, o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Valoarea medie a cursului euro progonozată pentru orizontul de șase luni este de 4,7967 lei iar cea pentru 12 luni urcă la 4,8471 lei.

Îmbucurător este faptul că indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a urcat în septembrie, faţă de august, cu 4,8 puncte până la valoarea de 47,6 puncte, mai jos totuși cu 2,9 puncte faţă de aceeaşi lună din 2018. Menținerea indicelului sub pragul de 50 puncte indică tendințe de încetinire a economiei românești, sub presiunea evenimentelor externe, precum războiul comercial SUA-China, intrarea în recesiune a Germaniei sau realizarea Brexit-ului fără un acord.

În ceea ce privește rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (octombrie 2020/octombrie 2019) valoarea medie este de 3,82%.

După mai mult de săptămână uncia de aur a revenit vineri, pe piețele specializate, peste pragul de 1.500 dolari, ea crescând la 1.501 – 1.517 dolari. Aceasta a facut ca preţul gramului de aur stabilit de BNR să urce de la 204,3941 la 206,9714 lei.

Nivelul lichidității din piața interbancară s-a menținut la cote ridicate. De aceea, BNR a efectuat luni o operațiune de tip repo prin care a atras de la băncile comerciale depozite în valoare de peste 5,7 miliarde lei, la o dobândă de 2,5%, egală cu cea de politică monetară.

Intervenția BNR a redus volatilitatea indicilor ROBOR. Cel la trei luni, utilizat la calcularea dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, a încheiat perioada la 3,04%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 3,12%.

Indicele ROBOR la nouă luni, calculat în funcție de rata dobânzii plătită la creditele atrase de către băncile comerciale de la alte bănci, a scăzut de la 3,17 la 3,15%, iar cel la 12 luni a stagnat la 3,21%.

Perechea euro/dolar a fluctuat pe parcursul perioadei în culoarul 1,1,1106 – 1,1179 dolari, pentru a scădea la sfaristul săptămânii la 1,1073 – 1,1123 dolari, bursele americane închizându-se la 1,1080 dolari.

Volatilitatea bitcoin a crescut semnificativ la sfârșitul perioadei. După o cădere joi sub pragul de 7.400 dolari, vineri acesta a urcat aproape de 8.700 dolari pentr ca a doua zi să fie atins un maxim de 10.000 dolari.

Analiza cuprinde perioada 21 – 25 octombrie, analiză realizată de Radu Georgescu