monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Alin Tișe, cine minte, ăla e!

Consiliul Județean insistă că nu are nicio vină în ceea ce privește dezastrul sistemului de colectare selectivă a gunoaielor din Cluj. Dar îi pute orice articol în care se menționează problemele de colectare și stocare a deșeurilor. Clujul riscă să se îngroape în gunoaie, dar se pare că doar nouă, jurnaliștilor, ne pasă.

Centrul de Deșeuri nu este gata, este departe de a fi funcțional în ciuda laudelor Consiliului Județean că se lucrează la foc continuu și o parte a investiției este gata de inaugurare, județul Cluj a cheltuit sute de milioane de euro pe un proiect care de 8 ani de zile bate pasul pe loc, rampa de gunoi de la Pata Rât nu e închisă, clujenii plătesc facturi majorate la gunoi, iar rampele permanente ale RADP-ului (de patru ani de zile nu mai putem vorbi de rampe temporare) nu mai fac față tonelor de deșeuri care se depozitează acolo, Clujul fiind nevoit să își transporte gunoaiele la Oradea sau Târgu Mureș.


Consiliul Județean se face că nu vede toate aceste lucruri și insistă că lucrările la Centrul de Deșeuri se află în grafic, finalizarea obiectivului fiind programată în 2023 (!!!). Pentru a-și masca incompetența, Consiliul Județean spune că proiectul „a fost fazat”. Realitatea este că acest obiectiv trebuia finalizat încă din 2014.

Stocarea gunoaielor se scumpește, Consiliul Județean se supără pe presă

Săptămâna trecută, Monitorul de Cluj a scris că tarifele pentru activitatea de stocare temporară a deșeurilor prestată de către Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca au crescut de 3 ori, majorarea fiind decontată din buzunarul fiecărui clujean.

Articolul menționa că RADP Cluj a decis majorarea acestor tarife prin faptul că „de aproape 4 ani se depozitează deșeuri pe acele rampe temporare, rampe care și-au atins capacitatea maximă”. Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat majorarea acestor tarife.

„Până la deschiderea primei celule din cadrul Centrului de Managament Integrat al Deșeurilor, gunoaiele din municipiul Cluj-Napoca sunt stocate temporar pe o platformă de stocare cu o capacitate de stocare autorizată de 358.000 tone. În situația în care depozitul în operare atinge circa 75% din capacitatea proiectată, trebuie inițiate demersurile pentru redirecționarea deșeurilor într-un alt depozit, autorizat. Trebuie acoperite atât costurile de transport a deșeurilor către depozitele conforme, cât și costurile privind depozitarea finală în aceste depozite. Din cauza cantităților mari de deșeuri stocate pe platformă, este necesară organizarea personalului în mai multe schimburi, asigurarea permanenței la operatorii de cântar, precum și a asigurării pazei”, spuneau reprezentanții RADP Cluj.

În urma articolului, Consiliul Județean (?!) a formulat un drept la replică, prin care precizează că nu are nimic de a face cu aceste majorări.

„Stabilirea tarifelor aferente activității de stocare temporară a deșeurilor colectate de pe raza municipiului Cluj-Napoca nu intră în competența Consiliului Județean Cluj, forul administrativ județean neavând nicio prerogativă legală în acest domeniu”, arată forul județean.

Supărarea funcționarilor Consiliului Județean este de neînțeles, din moment ce în articolul din Monitorul de Cluj nu scria nicidecum că instituția pe care o conduce Alin Tișe ar fi responsabilă/vinovată de creșterea prețurilor.

Tișe nu vede problema gunoaielor în Cluj

De ce își trimite Clujul deșeurile la Oradea? De ce cresc tarifele la gunoi? De ce rampele își ating capacitatea maximă? De ce se aprinde muntele de deșeuri de la Pata Rât care degajă un fum toxic peste oraș? În nici în caz din cauza nefinalizării Centrului de Deșeuri, în opinia președintelui Consiliului Județean. Vina ar fi, în opinia funcționarilor lui Tișe, tot a Primăriei Cluj-Napoca.

„La baza noilor tarife pentru depozitare au stat alte considerente decât nefinalizarea Centrului de Management Integrat la Deșeurilor (CMID), respectiv: capacitățile limitate ale platformei de stocare temporară, creșterea cheltuielilor operatorului, creșterea cheltuielilor cu forța de muncă, obligațiile impuse de lege, taxa de mediu etc”, continuă Consiliul Județean în dreptul la replică.

Realitatea pe care oricine - cu un pic de bunăvoință - ar putea să o vadă arată așa: Dacă Clujul ar avea un Centrul de Management Integrat la Deșeurilor la standarde europene, cum are Bistrița-Năsăud de exemplu, gunoiul nu s-ar mai transporta în alte județe, facturile la gunoi ar putea să scadă, s-ar realiza o depozitare a  deșeurilor eficientă din punct de vedere ecologic.

Cum ascunde Tișe gunoiul și banii sub preș!

Articolul la care face referire Biroul de Presă al Consiliul Județean conținea și informații despre nefinalizarea Centrului de Deșeuri, investiție care trenează de 8 ani și care anual înghite sume impresionante din bugetul județului.

„Afirmația potrivit căreia «Centrul de deșeuri [..] a ajuns să coste 101 milioane de euro, de patru ori valoarea inițială, și încă înghite bani” este una falsă! În primul rând, valoarea totală cumulată a întregului proiect „Sistem Integrat de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj» (S.M.I.D.), care include atât activitatea de închidere a vechilor rampe de gunoi neconforme, cât și edificarea noului C.M.I.D., este mai puțin de jumătate din valoarea menționată în articol, respectiv de 231.920.074,13 lei (aproximativ 50 de milioane de euro). De altfel, în ceea ce privește strict costul lucrărilor la C.M.I.D. acesta este de 131.522.456 lei, adică mai puțin de 28 de milioane de euro”, scrie „Biroul de Presă” (sic!) în dreptul la replică.

Monitorul de Cluj a fost singurul ziar din Cluj-Napoca, din județul Cluj, dar și din țară care a documentat saga construirii Centrului de Deșeuri încă din 2011 și a ținut evidența banilor cheltuiți la acest obiectiv.

Cititorii vor putea vedea în cele ce urmează sumele astronomice cheltuite cu această investiție, sume care ne susțin afirmațiile, informațiile fiind furnizate chiar de Consiliul Județean Cluj.

Există inclusiv o expertiză tehnică ce arată că la Centrul de Deșeuri s-au comis ilegalități și lucrări de mântuială, care conţin grave deficienţe, care pun în pericol întregul amplasament.

Este sau nu este Centrul de Deșeuri o ruină?

Alin Tișe insistă să spună că proiectul Centrului de Deșeuri „este în grafic”, deși au trecut 8 ani de când investiția trebuia finalizată, și susține că potrivit contractului are termen până în 2023 să inaugureze investiția. Între timp, Clujul se poate îneca în gunoaie

„Totodată, aprecierea conform căreia C.M.I.D.-ul ar fi în acest moment o ruină, este, de asemenea, una total lipsită de adevăr. Momentan, Zona Tehnică a C.M.I.D.-ului, cea la care probabil vă referiți, este în șantier, lucrările fiind în curs de finalizare. În ceea ce privește celula de depozitare, edificarea acesteia reprezintă o prioritate pentru Consiliului Județean Cluj, întârzierile în finalizarea obiectivului de investiții nefiind produse, nici pe departe, din culpa forului administrativ județean. În final, dorim să menționăm faptul că, fiind o investiție realizată din fonduri europene, termenul de implementare a proiectului S.M.I.D. este anul 2023, inclusiv. În orice caz, Consiliul Județean Cluj depune eforturi considerabile ca C.M.I.D.-ul să fie finalizat mult mai devreme de această dată”, se mai arată în dreptul la replică.

Dacă e sau nu o ruină Centrul de Deșeuri rămâne la latitudinea fiecăruia să își dea cu părerea, avansul „considerabil” cu care se laudă Consiliul Județean pe televiziunile naționale nefiind altceva decât o denaturare a adevărului.

Inclusiv procurorii anticorupție au arătat că, după intrarea în insolvenţă a societăţii Confort (septembrie 2012), lucrările viitorului centru ecologic au fost sistate „aflându-se la un stadiu de numai 9,7%, deşi potrivit contractului, gradul de execuţie trebuia să se situeze la 68%”.

Cât va mai suporta Boc? “Este o situație aproape imposibilă”

Nici primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, nu știe când va fi dat în folosință Centrul de Deșeuri. Edilul susține că orașul produce 400 de tone de deșeuri pe zi și că investiția Consiliul Județean este așteptată „ca pâinea caldă”.

Această întrebare (când va fi dată în folosință prima celulă din cadrul Centrul de Management Integrat al Deșeurilor - n.r.) trebuie să o adresați Consiliului Județean. Noi nu ne putem asuma un termen ce nu depinde de noi. Cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru noi toți. Tot ce facem e în concordanță cu autorizația de mediu emisă pentru rampa temporară de la RADP. Vreau să îl felicit pe domnul Pantelimon că în situații aproape imposibile a reușit și reușește să țină sub control un oraș care are 400 de tone de deșeuri în fiecare zi. Pe termen mediu va scădea cantitatea de deșeuri care trebuie dusă mai departe până se termină celula 1 dată fiind colectarea selectivă de la 1 iulie. Până se termină Centrul de Deșeuri, avem soluțiile legale la dispoziție pentru a face față problemelor unui oraș cu 400 de tone de deșeuri pe zi”, a precizat primarul Emil Boc.

Bani sifonați pe lucrări “malefice”. Cât a costat, în realitate, Centrul de Deșeuri

An de an, celebra groapă ecologică a Clujului a înghiţit şi continuă să înghită milioane de euro, ba pentru acoperirea dezastrului actual, ba pentru continuarea lucrărilor, ba pentru paza obiectivului, ba pentru alimentarea cu energie electrică şi lista poate continua.

Licitaţia pentru Centrul de Deşeuri a fost câştigată în 2011 de asocierea formată din S.C. Confort S.A., Atzwanger Spa, S.C. Ladurner Impianti S.R.L. şi S.C. Vel Service S.A. contra sumei de 107.520.012,54 lei fără TVA (23,8 milioane de euro). Iniţial, SC Confort a fost lider de asociere, ulterior, după intrarea în insolvenţă s-a schimbat liderul, lider devenind firma din Italia, Atzwanger, care reprezintă antreprenorul. Termenul de execuţie iniţial a fost de 14 luni din 26 martie 2012, dar lucrările au fost prelungite la nesfârșit.

În octombrie 2014, contractul pentru construirea Centrului de Deşeuri a fost reziliat. La începutul lui 2015, Consiliul Judeţean Cluj a făcut o plângere la Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu lucrările la Centrul de Deşeuri. În paralel, însă, a fost depusă o altă plângere înregistrată tot la DNA Cluj împotriva funcţionarilor publici din cadrul CJ Cluj care s-au ocupat de proiectul Centrului de Deşeuri

În 2016, Tişe a anunţat că instituţia a atribuit contractul privind finalizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) firmei Kranz Eurocenter, care se va ocupa doar de finalizarea primei celule, care va costa 24 milioane de euro, celula a doua fiind înlocuită cu un incinerator de deşeuri.

CONTRACTE (92 milioane euro)

2011 - valoarea întregului proiect al Centrului de Deşeuri era de 23,8 milioane euro
2017 – contractul pentru finalizarea primei celule a Centrului de Deşeuri este atribuit firmei Kranz Eurocenter contra sumei de 24 milioane de euro
2017 –  fazarea lucrărilor la proiectul Sistem de Managament Integrat al Deșeurilor se ridică la peste 45 milioane de euro

PLĂȚI (total = 52 milioane euro)

4,1 milioane euro – plăți făcute de Consiliul Județean către Confort SA pe diferite lucrări la Centrul de Deșeuri (2012/2013)
11,4 milioane euro - plăți făcute de Consiliul Județean către Confort SA pe lucrările la Centrul de Deșeuri după intrarea firmei în insolvență
12,5 milioane de euro - plăți făcute de Consiliul Județean către Atzwanger SPA, firmă care devine lider de asociere după intrarea Confort în insolvență (2015)
24 milioane de euro – valoarea contractului pentru finalizarea primei celule din cadrul Centrului de Deșeuri cu noul constructor, Asocierea Kranz Eurocenter SRL- Institutul de Studii şi Proiectări Energetice –ISPE SA

EXPERTIZE CMID (total = 49.000 euro)

28.000 euro - expertiză care a arătat faptul că fostul constructor al Centrului de Deşeuri a montat nişte panouri care nu respectă cerinţele tehnice în vigoare în ceea ce priveşte gradul de rezistenţă la foc (anul 2018)
21.000 euro – expertiză care să infirme concluziile primei expertize (anul 2019)

SUPLIMENTĂRI DE CONTRACT (total = 5 milioane euro)

4,5 milioane euro - cheltuieli neeligibile suplimentare necesare consolidării versantului pe care este amplasată Celula de depozitare din cadrul  Centrului de Deșeuri (2017)
553.000 euro  - lucrările suplimentare către Kranz Eurocenter necesare înlocuirii panourilor sandwich montate de fostul antreprenor (anul 2018)
28.000 euro - Kranz Eurocenter a cerut un audit tehnologic pentru a verifica starea echipamentelor și utilajelor cumpărate pentru dotarea Centrului de Deșeuri și care stau nefolosite de 5 ani (anul 2018)

ÎNCHIDEREA PATA RÂT (total = peste 17 milioane euro)

5,5 milioane euro – valoarea contractului încheiat în 2015 cu Nord Conforest pentru închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât costă 27,2 milioane lei
800.000 euro - Nord Conforest primește de la Consiliul Județean, direct, fără licitație, 3,5 milioane lei pentru stingerea incendiilor izbucnite la rampa de gunoi
1,3 milioane de euro - Nord Conforest primește, din nou, de la Consiliul Județean, bani reprezentând cheltuieli neeligibile suplimentare necesare închiderii şi ecologizării deşeurilor depozitate la Pata Rât
5 milioane euro – În ianuarie 2017, Alin Tișe emite autorizaţiile în vederea executării lucrărilor de închidere agropii de gunoi de la Pata Rât contra sumei de 23,3 milioane lei (5 milioane de euro). Contractul initial din 2015 a crescut la 29,8 milioane de lei, incluzând aici și închiderea depozitelor Gherla, Turda şi Huedin
Martie 2017 – Tișe anunță că valoarea totală a lucrărilor de închidere a celor patru gropi (Pata Rât, Turda, Gherla, Huedin) a ajuns la 33,2 milioane lei
4,7 milioane euro - A treia suplimentare a contractului pentru Nord Conforest din partea Consiliului Județean: 21,6 milioane lei cheltuieli suplimentare aferente finalizării închiderii depozitului Pata Rât

CHELTUIELI NEELIGIBILE

3 milioane euro - lucrări nedecontate de Uniune Europeană la Centrul de Deșeuri

BANI RETURNAȚI LA UNIUNEA EUROPEANĂ

4,4 milioane euro – bani plătiți de către Consiliul Județean Uniunii Europene pentru lucrări neconforme la Centrul de Deșeuri

SERVICII/CONSULTANȚĂ (total = 393.000 euro)

276.500 euro  - “Asistenţă tehnică pentru sprijin managerial în implementarea proiectului Centrului de Deşeuri” (2011)
13.000 euro - „Asistență tehnică din partea proiectantului pe parcursul derulării execuției lucrărilor pentru proiectul «Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj»”
20.000 euro - servicii de analiză/consultanță tehnică aferentă investiției “fazarea proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj” (2019)
56.500 euro - servicii de obţinere a autorizaţiei integrate de mediu aferentă Centrului Deşeurilor (2019)
27.000 euro - servicii de consultanţă în vederea “actualizării studiului de oportunitate şi a documentaţiei de atribuire pentru delegarea gestiunii serviciului de operare a Centrului de Deşeuri” (2019)
56.000 euro - servicii de pază, protecţie şi supravegherea amplasamentului viitorului Centru de Deşeuri (2016)
156.000 euro - alimentarea cu energie electrică a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor

SALARII

235.000 euro - echipa de implementare a proiectului Centrului de Deșeuri, aproximativ 20 de persoane, funcționari publici din Consiliul Județean, au încasat în total din noiembrie 2011 şi până în 2015 suma de 1.050.510 lei

PROCESE (total = 265.000 euro)

100.000 euro - Consiliul Județean Cluj a plătit firmei Tahal Consulting Engineers (n. red. firma care se ocupa de supervizarea lucrărilor la Centrul de Deșeuri) după o decizie a instanței de judecată, banii reprezentând contravaloarea serviciilor prestate în temeiul contractului
165.000 euro - servicii juridice pentru reprezentarea judeţului Cluj în fața Curții de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera Internațională de Comerț Paris în scandalul Centrului de Deșeuri

*Fostul constructor al Centrului de Deşeuri, firma Atzwanger SPA, cere de la Consiliul Județean peste 11 milioane de euro susținând că rezilierea de către forul județean a contractului a fost nelegală

** Monitorul de Cluj nu a inclus în această prezentare toate plățile, cheltuielile, expertizele și contractele (de orice tip) făcute de-a lungul celor 8 ani la Centrul de Deșeuri

Drept la replică

Monitorul de Cluj publică integral dreptul la replică solicitat de către Consiliul Județean:

Referitor la articolul „Tarife de 3 ori mai mari la gunoi. De 8 ani, se așteaptă finalizarea Centrului de Deșeuri

Ca urmare a articolului „Tarife de 3 ori mai mari la gunoi. De 8 ani, se așteaptă finalizarea Centrului de Deșeuri”, apărut în cotidianul on-line Monitorul de Cluj în data de 2 iulie, formulăm următorul drept la replică pe care vă solicităm să îl publicați atât în ediția tipărită cât și în cea online, respectiv pe conturile de socializare folosite de dvs, în vederea unei corecte informări a publicului.

Drept la replică

Stabilirea tarifelor aferente activității de stocare temporară a deșeurilor colectate de pe raza municipiului Cluj-Napoca nu intră în competența Consiliului Județean Cluj, forul administrativ județean neavând nicio prerogativă legală în acest domeniu. De altfel, la baza noilor tarife pentru depozitare au stat alte considerente decât nefinalizarea Centrului de Management Integrat la Deșeurilor (C.M.I.D.), respectiv: capacitățile limitate ale platformei de stocare temporară, creșterea cheltuielilor operatorului, creșterea cheltuielilor cu forța de muncă, obligațiile impuse de lege (taxa de mediu) etc.

Afirmația potrivit căreia „Centrul de deșeuri [..] a ajuns să coste 101 milioane de euro, de patru ori valoarea inițială, și încă înghite bani” este una falsă! În primul rând, valoarea totală cumulată a întregului proiect „Sistem Integrat de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj” (S.M.I.D.), care include atât activitatea de închidere a vechilor rampe de gunoi neconforme, cât și edificarea noului C.M.I.D., este mai puțin de jumătate din valoarea menționată în articol, respectiv de 231.920.074,13 lei (aproximativ 50 de milioane de euro). De altfel, în ceea ce privește strict costul lucrărilor la C.M.I.D. acesta este de 131.522.456 lei, adică mai puțin de 28 de milioane de euro.

Totodată, aprecierea conform căreia C.M.I.D.-ul ar fi în acest moment „o ruină”, este, de asemenea, una total lipsită de adevăr. Momentan, Zona Tehnică a C.M.I.D.-ului, cea la care probabil vă referiți, este în șantier, lucrările fiind în curs de finalizare. În ceea ce privește celula de depozitare, edificarea acesteia reprezintă o prioritate pentru Consiliului Județean Cluj, întârzierile în finalizarea obiectivului de investiții nefiind produse, nici pe departe, din culpa forului administrativ județean.

În final, dorim să menționăm faptul că, fiind o investiție realizată din fonduri europene, termenul de implementare a proiectului S.M.I.D. este anul 2023, inclusiv. În orice caz, Consiliul Județean Cluj depune eforturi considerabile ca C.M.I.D.-ul să fie finalizat mult mai devreme de această dată.