monitorulcj.ro Menu
Actualitate

A1, un etern șantier

Interesele politice au stat mai presus de interesul public. Ce au de spus proiectanții, constructorii și diriginții de șantier care s-au implicat în acest proiect?

Restricții de viteză la tot pasul, fisuri în asfalt, parapete rupte pe care nu le repară nimeni, garduri care numai „de protecție“ nu se mai pot numi. Așa arată autostrada care leagă Sibiul de vestul țării. Încă se lucrează la foc continuu. Șoseaua care a înghițit 1,5 miliarde de lei încă pare departe de finalizare, deși a fost dată în folosință în plină campanie electorală. Sau poate tocmai de aceea.

Autostradă cu restricții

În zona viaductului de la Aciliu, unde constructorii au avut de furcă de la bun început, din cauza alunecărilor de teren, încă se lucrează intens. În aceste condiții, cine crede că economisește timp dacă folosește autostrada s-ar putea înșela amarnic. Nu-ți ajung degetele să numeri câte restricții de viteză de 100, 80 sau chiar 60 km/h au fost instituite pe doar câteva zeci de kilometri. „Din punct de vedere tehnic, autostrada încă prezintă o mulțime de probleme. Ele sunt greu de remediat «din mers», dacă nu chiar imposibil. Părerea mea este că o vor închide din nou, în maxim un an de zile“, afirmă o sursă din domeniul construcțiilor.

Lucrare de mântuială

Pe toată porțiunea de la ieșirea din Sibiu și până în Sebeș, cârpeala este evidentă. Zeci de mii de mașini străbat zilnic acest tronson încă afectat de tasări. Pe ambele sensuri, carosabilul este plin de gropi și de fisuri, utilajele nu mai contenesc să se ocupe de injectări, care stabilizează pământul și opresc infiltrarea apei, dar și de consolidarea versanților. Iar pentru întreținerea balustradelor și a gardurilor de protecție nimeni nu mai are timp. Pe sensul spre Sebeș, denivelările devin cu adevărat periculoase pentru participanții la trafic, mai ales în vecinătatea podurilor peste pâraiele Amnaș, Secaș sau Pustia. Cine răspunde de abaterile de planeitate? Sunt ele admisibile pentru o lucrare de asemenea amploare tehnică și financiară, când orice greșeală poate costa vieți omenești?

Cine răspunde?

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții precizează că, pentru obținerea unor construcții de calitate corespunzătoare, sunt obligatorii „realizarea și menținerea, pe întreaga durată de existență a construcțiilor, a rezistenței mecanice, stabilității și siguranței în exploatare, obligații care revin factorilor implicați în conceperea, realizarea și exploatarea construcțiilor, precum și în postutilizarea lor“: investitorii, cercetătorii, proiectanții, verificatorii de proiecte, fabricanții și furnizorii de produse pentru construcții, executanții, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu execuția, experții tehnici, precum și autoritățile publice și asociațiile profesionale de profil. De la toți aceștia, sibienii merită o explicație.

Probleme de la început

La mijlocul lunii noiembrie 2011 a fost demarat șantierul pentru construcția tronsonului de autostradă dintre Sibiu și Orăștie, în lungime de aproape 82 km. Acest segment a fost împărțit în patru loturi, lucrul începând inițial pe primele două dintre acestea, în lungime de aproape 44 km. Primul lot, Orăștie–Sebeș, a fost atribuit firmei Strabag, iar cel de-al doilea lot, Sebeș–Cunța, a fost atribuit asocierii Straco Grup - Studio Corona Civil Engineering. În decembrie 2013, s-au încheiat lucrările pe porțiunea dintre Cunța și Orăștie, cuprinzând centura orașului Sebeș, un nod rutier major ce nu putea fi ocolit și care era grav afectat de ambuteiaje și alte probleme asociate circulației traficului greu prin oraș. Tot atunci, centura Sibiului a fost prelungită până la orașul Săliște, mai rămânând în lucru porțiunea dintre Săliște și Cunța, care a întârziat din cauza alunecărilor de teren în zona unde s-a realizat un viaduct, la Aciliu. Soluția a eșuat și, în toamna lui 2014, deși guvernul anunța insistent termenul de deschidere în luna noiembrie a aceluiași an, lucrările erau abandonate. Pe ultima sută de metri, lucrările au fost reluate și tronsonul a fost inaugurat la 14 noiembrie 2014, deși standardele sale de siguranță erau puse sub semnul întrebării. Crăpăturile în autostradă au apărut încă din luna noiembrie 2013, la puțin după deschiderea traficului rutier pe Lotul 3, în prezența lui Ioan Rus, actualul ministru al Transporturilor.