monitorulcj.ro Menu

Actualitate

TOŢI SUNT DE VINĂ, NUMAI EI NU!

Plângerea depusă FOARTE TÂRZIU de Consiliul Judeţean Cluj la Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu lucrările la Centrul de Deşeuri ne dă DREPTATE: lucrările au fost făcute de mântuială, garanţia este în neregulă şi există riscul ca pagubele să fie suportate din bugetul local. În paralel, însă, există o altă plângere înregistrată tot la DNA Cluj împotriva funcţionarilor publici din cadrul CJ Cluj care s-au ocupat de proiectul Centrului de Deşeuri. Monitorul publică integral textul sesizării depuse de CJ Cluj la DNA şi scrisorile prin care a cerut executarea garanţiei.

Primii vinovaţi – echipa de implementare, care a lăsat (din neglijenţă?) lucrurile să ajungă până în acest punct – caută, la rândul lor, vinovaţii. Culmea, toţi sunt vinovaţi, numai ei nu.

Consiliul Judeţean Cluj a trimis în luna ianuarie 2015 o plângere către DNA Cluj împotriva membrilor asocierii care au câştigat licitaţia pentru construirea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (antreprenorii Atzwanger, Ladurner Impianti, SC Confort SA, SC Vel Service SA), împotriva subantreprenorilor (Construcţii Napoca SA, Napocamin SA, Panpetrol COM SRL), dar şi împotriva societăţii Tahal Consulting Engineers.

Ei solicită “instituirea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale persoanelor vinovate în vederea reparării pagubei produse bugetului judeţului Cluj”, după ce, susţine CJ Cluj, “după încheierea acordului contractual, Asocierea prin liderul SC Confort SA a solicitat şi i s-a acordat plata în avans în cuantum de 10 % din valoarea contractului, respectiv suma de 10.753.601, 15 lei fără TVA”.

“Pe parcursul executării lucrărilor, au apărut unele evenimente care au atras atenţia membrilor unităţii de implementare a proiectului creând suspiciuni asupra corectitudinii realizării şi supervizării lucrărilor de execuţie a obiectivului. Lucrările au fost realizate de către antreprenor, sub supervizarea inginerului, acceptate la plată de către acesta şi astfel decontate de către judeţul Cluj. Abia în cursul lunii martie 2014, deşi avea obligaţia de a monitoriza continuu lucrările, Tahal Consulting a solicitat antreprenorului să oprească lucrările de excavaţie, întrucât pot afecta stabilitatea şi siguranţa lucrărilor”, arată Consiliul Judeţean Cluj în plângere.

CJ Cluj: POTENŢIAL DEZASTRU ECOLOGIC

În plângerea către DNA Cluj, se mai vorbeşte şi despre expertiza tehnică care arată numeroasele nereguli şi pe care Monitorul de Cluj a publicat-o în exclusivitate.

“Nu putem stabili un prejudiciu aparent şi imediat, însă aşa cum reiese din adresa SC Arcon Serv SRL prin expertul tehnic Florian Roman, lucrările de excavaţie pot afecta grav stabilitatea şi siguranţa Centrului de Management Integrat al Deşeurilor. S-a confirmat prin expertiză faptul că aceste lucrări, pe lângă faptul că au fost ilegale, au fost şi prejudiciabile obiectivului de investiţii. Acelaşi expert tehnic a declarat faptul că lucrările de săpătură neautorizate de la baza digului sunt nişte lucrări malefice (...) Rezultă un prejudiciu evident în cuantum aproximativ de 4.456.962,93 lei pe care judeţul Cluj îl înregistrează întrucât pentru a fi respectat întocmai proiectul tehnic, este necesară demolarea şi reconstruirea integrală a digului perimetral, lucrări decontate de către Tahal ca fiind conforme, certificate la plată şi decontate de către Consiliul Judeţean Cluj din fonduri nerambursabile", se arată în plângere.

“Având în vedere importanţa sistemului de drenare a apelor subterane în cadrul acestui obiectiv de investiţii, în speţă un sistem drenant nefuncţional ar fi generat, mai devreme sau mai târziu destabilizarea digului estic, respectiv exista riscul perforării sistemului de impermeabilizare ce ar fi condus la un potenţial dezastru ecologic, analiza calităţii materialului drenant a constituit un element important în luarea deciziei de către CJ Cluj de a realiza, din bani publici, o nouă expertiză tehnică”, mai arată CJ Cluj în plângere.

Probleme cu garanţia de bună execuţie

Monitorul de Cluj a scris despre problemele privind poliţa de asigurare privind garanţia de bună execuţie, fapt nerecunoscut de echipa de implementare a proiectului. Surpriză, însă: în plângerea depusă către DNA Cluj aceştia recunosc că sunt probleme.

“În conformitate cu prevederile acordului contractual s-a constituit garanţia de bună execuţie în valoare de 10.753.601, 15 lei reprezentând 10% din valoarea acordului contractual pentru repararea prejudiciilor ce ar putea apărea ca urmare a executării necorespunzătoare a acestuia. Printr-un act adiţional perioada de valabilitate a poliţie a fost prelungită, însă, începând cu data de 18 martie 2014 suma garanţiei se reduce la valoarea de 3.759.026, 51 lei. Despre reducerea valorii garanţiei, reprezentanţii judeţului Cluj au aflat abia la data de 17.09.2014”, mai arată echipa de implementare a proiectului.

CJ Cluj recunoaşte: cheltuielile pot fi plătite din bugetul propriu

“Având în vedere paguba pricinuită prin faptele săvârşite, înţelegem să ne constituim parte civilă, urmând ca întinderea pretenţiilor să le formulăm ulterior, la data prezentei neavând toate datele necesare pentru cuantificarea prejudiciului produs, existând totodată şi riscul ca cheltuielile ocazionate cu lucrările efectuate până în prezent să fie declarate neeligibile şi să fie suportate din bugetul propriu”, se mai arată în plângere.

La finalul plângerii înaintate către DNA, echipa de implementare a proiectului se plânge de "rele tratamente" aplicate de presă şi, ca să fie sigură că informaţia va deveni publică “a sifonat-o” către singurul ziar care nu a scris despre Centrul de Deşeuri.

„Constatăm o campanie activă de denigrare a instituţiei CJ Cluj, cu predilecţie îndreptată împotriva membrilor unităţii de implementare a proiectului. Aceste publicaţii, deşi aparent nu au niciun interes special pentru a mediatiza proiectul, o fac într-un mod profund denigrator, prin redactarea articolelor cu atacuri directe la persoană şi fără a prezenta în mod corect situaţia de fapt”, arată CJ Cluj în plângerea către DNA.

Plângere la DNA Cluj împotriva funcţionarilor publici din CJ Cluj

Pe lângă plângerea depusă de Consiliul Judeţean Cluj la DNA Cluj împotriva constructorului Centrului de Deşeuri, o altă plângere, de această dată împotriva funcţionarilor publici din cadrul CJ Cluj, a fost depusă de consilierul judeţean Mihai Seplecan.

Seplecan cere DNA Cluj să se sesizeze şi să cerceteze dacă sunt întrunite în sarcina unor funcţionari publici din Consiliul Judeţean Cluj elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu comise în legătură cu proiectarea şi executarea lucrărilor la Centrul Integrat de Management al Deşeurilor.

Seplecan: fraudă şi spălare de bani                              

“Lucrările de construcţii executate în cadrul proiectului au fost expertizate şi s-a constat că sunt necorespunzătoare, neconforme şi nerealizate. S-au aprobat de către Consiliul Judeţean Cluj plăţi necuvenite şi ilegale pentru lucrări care nu au fost executate sau au fost executate în mod necorespunzător. Apreciem că autorizarea de către CJ Cluj a efectuării plăţilor sunt ilegale atâta timp cât prin rapoartele TAHAL se constată în mod frecvent neconformităţi în executarea lucrărilor”, spune Seplecan în denunţul depus la DNA Cluj.

Mai mult, în acelaşi denunţ, Seplecan spune că “există suspiciuni că au fost încheiate contracte de achiziţii publice cu nerespectarea prevederilor legale, fiind o foarte mare probabilitate ca aceste atribuiri să aibă drept scop frauda şi spălarea banilor publici”.

„Managementul proiectului s-a dovedit a fi total necorespunzător, ineficient, deoarece a ascuns, cu bună ştiinţă, pe o durată de peste 3 ani, situaţia dezastruoasă în implementarea acestui proiect şi care nu a raportat în mod operativ şi real despre neconformităţile, lipsurile, întârzierile şi nerealizările constatate şi nu a luat măsurile legale necesare pentru realizarea proiectului. Implementarea proiectului SMID de către managerul de proiect şi de echipa de implementare are numeroase lipsuri şi grave încălcări ale contractului de execuţie a lucrărilor şi de decontare a lucrărilor neefectuate sau efectuate necorespunzător. Cu toate aceste abateri, lipsuri, erori, neconformităţi şi ilegalităţi, pentru contractul de asistenţă tehnică pentru sprijin managerial în implementarea proiectului SMID s-au făcut plăţi în suma de 1.201.904,03 lei, respectiv 90% din valoarea acestui contract. Adică asistenţa este foarte bună, plătită aproape integral, dar proiectul este nerealizat şi nerealizabil”, mai arată consilierul judeţean.

Echipa de implementare, verificată de DNA?

Seplecan a cerut procurorilor anticorupţie să-i verifice pe toţi membrii echipei de implementare a proiectului.

“Având în vedere aceste ilegalităţi cu privire la obligaţiile de management şi de implementare a proiectului, vă solicităm să efectuaţi verificări asupra întregii echipe de management al proiectului ca urmare a suspiciunilor existente în legătură cu gestionarea investiţiei finanţată din fonduri europene.  Din anul 2012 şi până în prezent nu s-au realizat şi nu s-au finalizat obiectivele proiectului. În aceste condiţii s-au făcut plăţi în cuantum de 45-95% din valoarea contractelor fără a se raporta neconformităţile semnalate încă din anul 2012 privind lipsurile şi abaterile la proiectare şi execuţie. Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu arăt că aceasta se concretizează în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu a unor funcţionari publici din cadrul CJ Cluj, constând în încheierea de acte adiţionale cu caracter nelegal în urma cărora s-au modificat în mod esenţial condiţiile ce executantul trebuia să le respecte. De asemenea, funcţionarii publici din cadrul CJ Cluj nu şi-au respectat atribuţiile de serviciu prin managementul defectuos al proiectului de realizare a Centrului de Deşeuri”, mai arată în plângere Seplecan.

“În esenţă, au fost efectuate plăţi pentru lucrări necorespunzătoare calitativ, neconforme sau neexecutate. Mai mult, au fost efectuate plăţi pentru lucrări de construcţii ce nu au fost incluse în autorizaţia de construire aferentă proiectului. Aceste acţiuni s-au desfăşurat în scopul ca anumiţi funcţionari, retribuiţi pentru coordonarea proiectului să obţină foloase necuvenite atât pentru aceştia, cât şi pentru alte persoane, în acelaşi timp producând un prejudiciu important Consiliului Judeţean Cluj şi fondurilor atribuite de UE”, îşi încheie Seplecan plângerea către procurorii anticorupţie.

Monitorul de Cluj a scris despre faptul că echipa de implementare a proiectului, aproximativ 20 de persoane, au încasat în total din noiembrie 2011 şi până în prezent 1.050.510 lei, adică peste 235.000 de euro. Din echipa de implementare a proiectului la Centrul de Deşeuri, se numără, printre alţii, Mariana Raţiu, Vinicius Mărgeanu, Simona Tatomir, Ştefan Iliescu, Corina Salanţă, Sanda Oltean, Diana Coman sau Claudiu Salanţă.