monitorulcj.ro Menu

Actualitate

ILEGALITĂȚI și lucrări DE MÂNTUIALĂ, la groapa de gunoi. Expertiza comandată de CJ Cluj CONFIRMĂ DEZASTRUL de la Centrul de Deșeuri

Lovitură grea pentru conducerea Consiliului Judeţean Cluj! O expertiză geotehnică relevă faptul că lucrările executate la Centrul de Deşeuri conţin grave deficienţe care pun în pericol întregul amplasament, experţii clujeni îndrăznind să numească această lucrare una “malefică”. După ce în luna iunie spunea despre acest proiect că “până în martie totul a fost perfect”, acum, Mariana Raţiu recunoaşte că lucrările sunt “ilegale”.

Şefa proiectului Centrului de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Cluj Mariana Raţiu a încasat sume substanţiale coordonând lucrări despre care avea “supiciuni” că nu ar corespunde cerinţelor tehnice. Mariana Raţiu a ştiut din luna martie a acestui an de nenumărate nereguli în ceea ce priveşte construirea Centrului de management integrat al Deşeurilor. Ca manager de proiect a lăsat aceste lucrări să continue, despre care acum le numeşte lucrări “ilegale”. Monitorul de Cluj publică dovada că Mariana Raţiu ştia încă din luna februarie de dezastrul de la groapa de gunoi. Ea a încercat inclusiv să ajungă la ministrul Mediului Rovana Plumb.

Consiliul Judeţean Cluj a comandat o expertiză privind modul cum s-au executat lucrările la Centrul de Deşeuri. Potrivit vicepreşedintelui CJ Cluj Ioan Oleleu expertiza s-a cerut ca urmare a destabilizării taluzului, a suspiciunilor legate de calitatea materialelor folosite, a lucrărilor de excavaţii neautorizate executate în afara limitelor şantierului şi a problemelor apărute între antreprenor, inginer şi proiectant.

Proiect tehnic făcut după ureche

În expertiza realizată de firma Arcon Serv din Cluj-Napoca se specifică, cu referire la documentaţia şi proiectul tehnic puse la dispoziţie de către Consiliul Judeţean Cluj, că “întreaga documentaţie pare a fi tradusă dintr-o limbă străină de personae nefamiliarizate cu termenii tehnici de specialitate din limba română, ceea ce a condus la neclarităţi şi confuzii”.

Expertiza arată faptul că există riscul real ca întreaga construcţie să se prăbuşească.

“Materialul de construcţie utilizat are o calitate necorespunzătoare sau îndoielnică. Terenul este înclinat şi există potenţial de alunecare. Lucrările au fost executate defectuos. Este o lucrare neconformă, care pune în pericol stabilitatea întregului amplasament”, sunt doar câteva dintre concluziile expertizei.

Alunecări de teren, crăpături, surpări

Cel mai mare risc o reprezintă celula de depozitare. În ceea ce priveşte realizarea sistemului de drenaj, expertiza spune că acesta trebuia să aibă o grosime de 1,5 metri, dar în teren sistemul de drenaj “a fost făcut doar prin şanţuri, nu a fost făcut un sistem integrat, ci din loc în loc”.  Mai mult, zona digului este surpată şi există două surpări la taluz.

“Avem surpări la taluz, taluzul nu mai reprezintă stabilitate, partea dinspre pârâul Zăpodia şi încă o alunecare în partea nordică a taluzului, avem două alunecări de teren. Suplimentar faţă de aceste alunecări evidente de teren mai există o crăpătură paralelă cu creasta talazului, reprezintă un risc suplimentar de alunecare a acestui taluz, singura zonă în care nu avem un risc de alunecare este cea dinspre celula de depozitare. În zona de sus care face legătura între zona cu alunecare naturală de teren s-a găsit în 26 iunie în lungul celulei de depozitare apă care băltea. Sistemul de drenaj dacă ar fi funcţionat apa nu ar fi avut voie să fie acolo”,  a precizat arhitectul judeţului Claudiu Salanţă.

Expertiza mai arată faptul că fundul de celulă care avea o cotă prestabilită prin proiect nu a fost atinsă, existând o diferenţă de 2,5 metri care îi micşorează capacitatea de stocare. Mai mult, suplimentar “s-au executat o serie de lucrări care presupuneau închidere celulei, care trebuia să aibă o adâncime de 1,5 metri, în realitate lucrările au 29 de centimetri şi pun în pericol siguranţa întregului amplasament”.

Cum se poate remedia situaţia?

Expertiza precizează şi măsurile care trebuie luate pentru remedierea deficienţelor.

„Sunt necesare următoarele măsuri: recuperarea geotextilului de pe fundul celulei şi îndepărtarea stratului drenant, executarea săpăturii în celulă conform proiectului, demolarea sectorului de dig nordic afectat de alunecare până la terenul natural, demolarea parţială a digului estic pentru a putea fi înlocuite în siguranţă căminele de vizitare/racordare deformate. În zona alunecată a digului nordic, după demolare, se va executa un al doilea dren între drenul celulei şi pârâul Zăpodia, în partea cea mai de jos a zonei demolate, executarea drenului celulei conform proiectului, executarea stratului de argilă de 1 m grosime a sistemului de drenare a celulei. Consider că argila din acest strat trebuie să fie impermeabilă, finalizarea taluzului interior al digului şi pregătirea lui pentru executarea sistemului de etanşare a celulei. În acest moment, digul are o înălţime mai mică decât cea proiectată cu 3,5 metri”.

Mariana Raţiu: Lucrările nu sunt malefice, doar ilegale

Mariana Raţiu spune că nu-şi însuşeşte termenul „malefic” folosit de experţii clujeni, rezumându-se să afirme că lucrările sunt „ilegale”.

“În partea de jos există o zonă în care s-a săpat neinspirat. S-a expus întreaga celulă la un risc enorm de surpare. Cel mai mare risc este în caz de seism, celula va aluneca. Mai este apa care se acumulează în celulă şi va merge în plan de alunecare, există pericol iminent de alunecare, vor aluneca părţi din ea (n. red. Centrul de Deşeuri), nu întreaga zonă. Dacă acel sistem de drenare nu-şi face treaba şi vedem că nu îşi face treaba se pune în pericol întreaga zonă. Acel furt de pământ trebuie adus înapoi, stabilizat, tu ai transformat zona într-o zonă cu risc seismic, ai vulnerabilizat-o. Şi fără seism celula pică. Proiectul nu este respectat, nu putem da drumul la depozitare, există un risc. În urma expertizei sesizăm că este o lucrare absolut neconformă şi care pune în pericol stabilitatea. Este o lucrare ilegală din punctul meu de vedere, nu malefică. Întreg pământul trebuie adus înapoi şi tasat”, a precizat Raţiu.

Ce urmează

Vicepreşedintele CJ Cluj Ioan Oleleu spune că rezultatele expertizei au fost trimise către proiectatnt, antreprenor şi dirigintele de şantier care au termen 5 zile să vină cu o poziţie.

“Va pleca în zilele ce urmează şi o solicitare ca în 28 de zile să remedieze deficienţele neconforme constatate în expertiza respectivă. Cel care a făcut aceste lucrări ilegale să le refacă, avem o relaţie contractuală cu proiectantul şi cu antreprenorul şi cu dirigintele de şantier”, a precizat Oleleu.

La rândul ei, Mariana Raţiu a spus că o parte din lucrări vor fi plătite şi din bugetul propriu al judeţului Cluj.

“Proiectantul şi-a asumat la Bucureşti că îşi va însuşi toate deficienţele, constructorul unde e vina lui va remedia pe cheltuiala lui, acolo unde nu e vina constructorului trebuie să vedem a cui este răspunderea, şi acolo unde sunt cheltuieli suplimetare ni le vom asuma, eligibile sau neeligibile. Noi vom merge pe o revizuire a  proiectului tehnic şi pe o relicitare a lui. Până în 31 decembrie 2015 putem deconta cheltuielile eligibile, dacă se întârzie putem continua lucrările din fonduri proprii, obiectivul e să finalizăm obiectivul”, a precizat Raţiu.

Valoarea lucrării la Centrul de Deşeuri este de 107.520.012,54 lei fără TVA, din care 98% sunt fonduri europene, iar restul de 2% e contribuţia CJ Cluj, lucrarea fiind construită în proporţie de 65%. Termenul de execuţie iniţial a fost de 14 luni din 26 martie 2012, dar printr-un act adiţional lucrările au fost prelungite până în decembrie 2013. Şi acest termen a fost prelungit până în 19 octombrie 2014. Ultimul termen preconizat este 31 decembrie 2015.

Stenograme 19 februarie 2014 Discuţie între vicepreşedintele CJ Cluj Ioan Oleleu şi prefectul de Cluj Gheorghe Vuşcan

IOAN OLELEU: Dom’prefect...., am următoarea rugăminte. Situaţia este destul de tensionată cu groapa aia de gunoi.

VUŞCAN GHEORGHE: Foarte tensionată.... şi mâine facem întalnire aici la noi la prefectură.... Vă convocăm, să vedem care-i situaţia....

IOAN OLELEU: Dar eu voiam să vă propun altceva.... Fără primaru’, degeaba o facem.....

VUŞCAN GHEORGHE: Păi facem-  Păi chemăm şi pe primar.., chemăm şi consiliul judeţean..., chemăm operatorii, chemăm "Garda de mediu", chemăm...

IOAN OLELEU: Problema e oarecum la Bucureşti... Şi întrebare.., credeţi că aţi putea vorbi cu ROVANA PLUMB? Mâine avem nişte oameni exact pe subiectul ăsta, care-s la Bucureşti cu o altă întâlnire.. Şi dacă i-ar putea primi ea.., dânsa, sau cineva de acolo, să discute problema... Bine ar fi dânsa dacă i-ar putea primi.., că e destul de...

VUŞCAN GHEORGHE: Dar cine merge?

IOAN OLELEU: Asta care se ocupă.., MARIANA RAŢIU de la "dezvoltare"...

VUŞCAN GHEORGHE: Doamna RAŢIU avea alt drum pe acolo şi merge pe tema asta?

IOAN OLELEU: Da..., da...

VUŞCAN GHEORGHE: Da... Păi eu aş fi vrut să avem azi o discuţie... Când s-o avem? Că mâine plecăm la Turda..  Dimineaţă, eventual...  Să ne vedem aici cu primarul, cu toată suflarea.., să avem un punct de vedere.., că noi încă bâjbâim...Ce să-i spun la doamna ministru?

IOAN OLELEU: RAŢIU ştie ce să-i spună?

VUŞCAN GHEORGHE: Bun... Dar noi nu putem sta..., că astea toate se întorc...Ne-a criticat preşedintele atunci că am fost iară să-l informăm..., că trebuie să ne cerem permisiune.., să cerem în scris...

IOAN OLELEU: Bun, dar acuma suntem într-o situaţie destul de...

IOAN OLELEU: Bun, dar credeţi că puteţi vorbi cu ea să primească pe cineva de la noi..

VUŞCAN GHEORGHE: Păi pot... Acuma vorbesc astăzi...  Păi nu-i şedinţă la guvern?

IOAN OLELEU: Bun... Vorbiţi cu doamna?

VUŞCAN GHEORGHE: Vorbesc, încerc, să văd acuma...  Dacă e şedinţă de guvern, încerc să ajung la dânsa...

IOAN OLELEU: Bine...

STENOGRAME 6 martie 2014 Discuţie între Mariana Raţiu şi Ştefan Dimitriu, preşedintele Consiliului de Administraţie Napoca Construcţii

Facem precizarea că firma Napoca Construcţii lucra la Centrul de Deşeuri.

DIMITRIU ŞTEFAN: Se confirmă observaţiile care le-am făcut ieri?

RAŢIU MARIANA: Bineînţeles că se confirmă. Ne-am oripilat când ne-am dus în teren.

DIMITRIU ŞTEFAN: Acuma la mine sunt 2 distinşi procurori şi o să fac şi o să fac informarea şi la parchete pentru că nu aş vrea să pice anatema asupra d-voastră vizavi la un amplasament care mie mi se pare cu cântec.

RAŢIU MARIANA: Îi foarte bine. E foarte bine ce faceţi, problema e că trebuie să vedem dacă aceste amplasamente cu cântec...

DIMITRIU ŞTEFAN: Mă gândesc că o variantă care ar spăla ruşinea şi ar lovi puţin în foştii proiectanţi ar fi să cereţi totuşi o expertiză ...

RAŢIU MARIANA: Asta vrem să facem. Dar acuma sincer, întrebarea mea care vreau să vi-o pun d-voastră, că eu am mare încredere în judecata d-voastră, acest amplasament, totuşi, poate fi utilizat pentru această construcţie?

DIMITRIU ŞTEFAN: Da, poate fi utilizat...

RAŢIU MARIANA: Deci poate fi utilizat dar cu altă soluţie tehnică.

DIMITRIU ŞTEFAN: Cu alte soluţii tehnice...

RAŢIU MARIANA: Mult mai ...am înţeles...

DIMITRIU ŞTEFAN: Pe de o parte, şi în acelaşi timp, un lucru care este determinant pentru stabilitatea versanţilor la Fiticu Roşu, este ca drumul ăla perimetral pe coronament să fie mutat. Să fie mutat de acolo.

RAŢIU MARIANA: Bun, bine. Bine d-l DIMITRIU. Noi acuma asta vă spuneam, ne-am întors din teren, am vorbit şi cu inginerul, i-am spus inginerului să adune absolut toate problemele, dar absolut toate problemele...

DIMITRIU ŞTEFAN: Părerea mea că şi consultanţa este de o calitate îndoielnică.

RAŢIU MARIANA: Este dezastru!

DIMITRIU ŞTEFAN: Să aduc eu pe şeful inspectoratului...

RAŢIU MARIANA: Uitaţi ce fac!

DIM1TRIU ŞTEFAN: Să le spună să respecte legea. Dă-l în p... mă-si de...

RAŢIU MARIANA: Nu înţeleg. Ce răspundere are! Eu asta nu...

DIMITRIU ŞTEFAN: El ce bani ia atunci? De ce ia bani?

RAŢIU MARIANA: Nu ştiu că astăzi la ora 13 vine actualul director al TAHAL-ului, că domnul ăsta FRANK , XIKI FRANK ştiţi că a avut problemele alea cu justiţia şi am înţeles că 3 fost schimbat, astăzi la ora 13 vine la mine actualul director al TAHAL-ului, ai diriginţilor, şi o să am o discuţie foarte,...

DIMITRIU ŞTEFAN: El aşa cum trebuie să opereze cu legea faţă de constructor, trebuie să opereze cu legea şi faţă de proiectant...

RAŢIU MARIANA: Categoric.

DIMITRIU ŞTEFAN: Să respecte legea faţă de investiţii doamnă!

RAŢIU MARIANA: Asta am spus, el răspunde cu capul.

DIMITRIU ŞTEFAN: Nu există jumătăţi de măsură.

RAŢIU MARIANA: Exact.

DIMITRIU ŞTEFAN: Pentru că repetăm centura de diamant la o scară mai mică.

RAŢIU MARIANA: Mai mică sau poate mai gravă, având în vedere că aici dacă vor fi condiţii poate vin în cap şi mai şi mor oameni.

DIMITRIU ŞTEFAN: Iar legat de discuţia aia cu barbosarea argilei, cu surplusul de bentonită, vreau să vă spun că calitatea argilei, adică argila este argila folosită din săpătură şi merge spre varianta că un cost suplimentar pentru argilă ca să oprim orice penetrare...

RAŢIU MARIANA: Orice penetrare de apă,

DIMITRIU ŞTEFAN: în nivelul freatic, pentru că facem cum să vă spun? Noi suntem în stare cu această groapă să infestăm Someşul.

RAŢIU MARIANA: Mie asta mi-e teamă. Asta mi teamă, că nu te poţi juca, că-i levigat acolo, vă daţi scama ce va fi acolo. Vă daţi seama ce va fi acolo! Poţi să polueze după aia să nu te mai scoată nici o instanţă din nimic. Eu asta vă spun, eu vreau expertiză pe absolut toate aspectele, dar pe absolut toate! Cu soluţii...

Monitorul va continua anchetele despre ilegalităţile de la groapa de gunoi.