Actualitate
Provocare. Patru clujeni pleacă într-o expediție unde vor vizita toate podurile din Balcani
Patru istorici și ghizi de la Facultatea de Istorie și Filozofie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și de la Asociația ARHAIC, vor pleca la finalul lunii august într-o expediție inedită. Cei patru vor vizita timp de 10 zile podurile din Balcani.
Podul lui Traian de pe Dunăre/ Foto: Facebook - Ioana Ștefan
Patru istorici și ghizi clujeni vor pleca la sfârșitul acestei luni într-o expediție istorico-documentară în care vor fotografia și vizita toate podurile din Balcani.
Potrivit acestora, în istoria umanității, podurile au jucat întotdeauna un rol fundamental pentru viața oamenilor și pentru comunicațiile dintre comunitățile umane. Acestea au o valoare efectivă, de punct de trecere între malurile unui râu, o valoare tehnică și arhitectonică și adeseori o valoare simbolică, pe care le-au acordat-o contemporanii care au ridicat și folosit podul respectiv sau generațiile de mai târziu (adeseori oamenii de cultură, istoricii, artiștii).
„Ideea a venit de la unul dintre colegii mei care în urmă cu un an când discutam despre o călătorie de a mea în Balcani mi-a spus că dorește să vadă poduri interesante din Balcani și am zis să facem o călătorie pe urmele acestor poduri”, a declarat pentru monitorulcj.ro inițiatorul proiectului Conf.univ. dr. Radu Mârza, specializat în istoria Peninsulei Balcanice.
Traseul propus va avea circa 3.500-4.000 de km și va fi parcurs cu mașina în aproximativ 10 zile.
De ce poduri din Balcani?
Potrivit membrilor expediției, zona Balcanilor este un spațiu geografic, istoric și cultural special, cu o identitate particulară, dată tocmai de multitudinea de identități pe care le cuprinde.
„Balcanii sunt un spațiu geografic, istoric și cultural special, cu o identitate particulară, dată tocmai de multitudinea de identități pe care le cuprinde. Din Antichitate, regiunea s-a aflat în sfera culturală a vechii Grecii, a regatului Macedoniei, a triburilor traco-illire, a Republicii și apoi a Imperiului Roman, în epoca medievală a gravitat în jurul Imperiului Bizantin, respectiv a Veneției, Ungariei și mai apoi a Imperiului Otoman, dar a și creat formațiuni politice locale (țaratele bulgare, despotatul sârb, principatul Muntenegru). În epoca premodernă și modernă, Balcanii rămân în cea mai mare parte sub stăpânirea Imperiului Otoman, dar se consolidează pecetea Veneției asupra zonelor de litoral ale Adriaticii, iar pe la 1800 Grecia își proclamă independența, iar părțile vestice ale peninsulei sunt ocupate de Imperiul Francez.
De-a lungul secolului al XIX-lea, Balcanii sunt într-o permanentă fierbere (butoiul de pulbere al Europei) ca urmare a mișcărilor de eliberare naționale (Grecia, Serbia, Bulgaria, Macedonia, Albania), dar unele teritorii devin parte a Imperiului Habsburgic (regatul Croației, Slavonia, teritoriile slovene de astăzi, Voivodina, Bosnia-Herțegovina). Unele teritorii își proclamă independența (Serbia, Bulgaria, Albania, Muntenegru). După cele două războaie balcanice, următorul moment istoric care duce la reconfigurarea profundă a regiunii este Primul Război Mondial, o bună parte a Balcanilor fiind cuprinsă în Regatul sârbilor, croaților și slovenilor (din 1929 redenumit Regatul Iugoslaviei) (…) Din punct de vedere geografic, Balcanii sunt de asemenea spectaculoși: o regiune cuprinsă între fluviile Dunăre și Sava și cinci mări: Marea Neagră, Marea Marmara, Marea Egee, Marea Mediterană și Marea Adriatică, o regiune prin excelență muntoasă, fapt ce a marcat profund locuirea umană”, au transmis membrii.
Cine sunt membrii expediției și ce poduri și-au propus să viziteze?
Membrii expediției care sunt susținuți de Fundația ARHAIC și de UBB Cluj prin Facultatea de Istorie de Filosofie sunt de profesie istorici și ghizi. Grupul este format din patru persoane și anume inițiatorul proiectului, conf.univ. dr. Radu Mârza, de la Facultatea de Istorie și Filosofie a UBB Cluj, specializat în istoria Peninsulei Balcanice, lector univ. dr. Cosmin Rusu, de la aceeași facultate. specializat în Turism cultural, ghidaj, dr. Bogdan Ilieș, colaborator al facultății, specializat în arhitectură tradițională și Alexandru Nalaț, student al facultății respective, ghid profesionist.
Ca urmare a diversității podurilor din zona Balcanilor, cei patru clujeni au selectat mai multe poduri diverse pentru a le putea surprinde și documenta în toată frumusețea lor.
Lista podurilor:
- Poduri antice (Podul lui Traian de pe Dunăre, podul de la Arkadiko din Grecia, podul lui Constantin cel Mare de peste Dunăre, în prezent dispărut)
- Poduri medievale / poduri otomane (Podul vechi din Mostar, podul vechi din Skopje, podul lui pașa Mehmed Sokolović din Višegrad, podul diavolului din Ardino, Bulgaria, Kadin Most din Nevestino, Bulgaria, podul tăbăcarilor din Tirana),
- Poduri de infrastructură modernă (Stari Savski Most, Brankov Most din Beograd, podurile de peste Istmul Corintic)
- Poduri cu valoare culturală și identitară (Podul civilizațiilor din Macedonia din Skopje, podul acoperit de la Lovech, Bulgaria, podurile Vulturilor și al Leilor din Sofia)
- Poduri literare (podul lui pașa Mehmed Sokolović din Višegrad)
- Poduri distruse în războaie (Varadinski Most din Novi Sad)
„Nu vom reuși să vedem tot ce ne propunem, așa că vom face cel puțin încă o expediție ori în primăvară ori în vara viitoare. Este un proiect pe termen lung”, a adăugat Conf.univ. dr. Radu Mârza.
În timpul expediției vor exista postări zilnice pe „Kulttour” - pagina de Facebook a specializării universitare „Turism cultural” și pe blogul cultural KULTTOUR – BLOG UBB DE PATRIMONIU ȘI TURISM CULTURAL .
Într-un termen de trei-patru luni de la întoarcerea din expediție, va fi publicat un album de imagini și text documentar de pe urma expediției. Având în vedere că intenționăm să completăm munca de documentare în anii următori (vezi mai sus), fiecare expediție va fi urmată de publicarea unui album, iar la finalul documentării (după terminarea tuturor expedițiilor dedicate podurilor din Balcani) vom publica o lucrare de călătorie. Toate aceste publicații vor apărea la edituri importante din Cluj sau din România, acest aspect fiind deja discutat cu editurile în cauză.
CITEȘTE ȘI:
