Patru din zece români cred că organizarea de alegeri parlamentare anticipate ar fi cea mai bună soluţie pentru depăşirea actualei crize politice. În același timp, 26% din populație contestă direcția pro-occidentală a țării.

Rolul de mediator al președintelui în contextul crizei guvernamentale este validat de majoritatea românilor. În același timp, 70% se declară nemulțumiți de activitatea lui Nicușor Dan. De altfel și activitatea premierului Ilie Bolojan este creditată de puțin peste 30% dintre români.

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a adâncit polarizarea din societate. Mai mult, în contextul crizei guvernamentale, trei sferturi dintre români se declară foarte îngrijorați de situația politică din țară.

Emmanuel Macron conduce în topul încrederii în lideri internaționali, urmat de Maia Sandu și Donald Trump.

Alegerile parlamentare din Bulgaria au fost câștigate de partidul fostului președinte Rumen Radev.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este somat să adopte „măsuri urgente” care să garanteze alegeri democratice în Ungaria.

Clivajul dintre tineri și vârstnici, dintre persoanele cu educație superioară și cei cu educație primară, ori dintre urban și rural devine evident în contextul folosirii inteligenței artificiale: peste 40% dintre români spun că nu utilizează niciodată platforme și aplicații bazate pe AI.

Românii sunt deschiși proiectului de comasare a localităților și regionalizării: Peste 59% spun că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice.