Greva de avertisment a vizat 1.500 de primării din România, unde aproximativ 20.000 de angajați au întrerupt lucrul, nemulțumiți de reforma administrației. La Adunarea Generală a Asociației Comunelor, președintele Emil Drăghici a spus că edilii au venit cu „81 de puncte” și a acuzat că autonomia locală este „zdrobită”.

În contextul reformei din administrația locală, anunțată în repetate rânduri de Guvern, salariile angajaților din Primăria Cluj-Napoca nu vor fi majorate la începutul anului 2026, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Proiectul privind reforma administrației prevede o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor și de îmbunătățire a colectării veniturilor fiscale.

Cluj-Napoca a dat moda în România în ceea ce privește noaptea dintre ani. Modelul fără artificii de Revelion a fost preluat de primăriile dintr-un întreg județ din România.

La nivel global, orașele sunt responsabile pentru circa 70% din emisiile de gaze cu efect de seră. Deputatul Ovidiu Cîmpean (PNL), inițiatorul platformei M100, cere soluții aplicate pentru viitorul verde al zonelor urbane: „Ministerele nu mai pot clama sprijinul pentru orașe doar în discursuri sau strategii pe hârtie”, spune parlamentarul clujean.

Ilie Bolojan a declarat, vineri, că reforma administrației nu înseamnă doar reducerea unor cheltuieli de personal, ci și creșterea capacității administrației locale. „Reducerea cheltuielilor s-a transformat în ideea că vor fi reduse cu 10% toate salariile. Nu are nicio legătură cu realitatea”, spune premierul.

Cel mai probabil săptămâna viitoare, Guvernul își va asuma răspunderea pe reforma administrației. „Propunerea e de reducere a cheltuielilor cu 10%”, a transmis, luni, Ilie Bolojan. Premierul a anunțat că impozitele pe proprietate vor fi majorate de anul viitor, după ce Parlamentul va adopta, marți, în ședință comună, pachetul fiscal care cuprinde taxele locale.

Coaliția de guvernare a ajuns la un acord cu privire la continuarea reformei în administrația centrală și locală. Astfel, cheltuielile în ministere și primării ar urma să scadă cu 10% sau numărul posturilor în teritoriu ar putea fi redus cu până la 30%.