Încep procedurile de expropriere pentru crearea de noi spații verzi și parcuri în municipiul Cluj-Napoca.

Transformarea pașilor în electricitate, pietonalizarea străzii Iuliu Maniu, parcări pentru biciclete și motociclete, amenajarea unui parc în Bună Ziua, muzee virtuale sau defibrilatoare sunt proiectele care au acumulat cele mai multe voturi în cadrul proiectului de bugetare participativă. Pentru fiecare proiect câștigător, Primăria pune la bătaie 150.000 de euro.

Peste 40 de beneficiari de venit minim garantat, apţi de muncă, aflaţi în evidenţele Primăriei Cluj-Napoca, sunt obligaţi să lucreze la igienizarea şi salubrizarea pieţelor, să măture şi să încarce deşeuri sau să participe la curăţenia unor parcuri.

Cluj-Napoca pare din ce în ce mai mizerabil. Râul simbol al oraşului este plin de mizerie, în staţiile de autobuze tronează gunoaiele, ţânţarii roiesc în voie, în unele parcuri coşurile de gunoaie sunt mai mereu pline, iar spaţiul verde este neîngrijit.

Activistul de mediu şi protestatarul Adrian Dohotaru a încurajat mai mulţi elevi să sară garduri în semn de protest pentru îngrădirea acestora. “Am propus un atelier de eco-civism despre nesupunere civică, cu exerciții practice, nu doar teorie”, spune Dohotaru.

Societatea Ornitologică Română (SOR) a demarat o acțiune prin care au fost amplasate, în pădurile și parcurile din jurul Clujului, peste 50 de cuiburi artificiale pentru două specii de bufniţe: huhurezul mare (Strix uralensis) şi huhurezul mic (Strix aluco).

În urmă cu trei ani a apărut în Cluj-Napoca, "moda" aparatelor de fitness în parcurile din oraş. Acestea au fost cumpărate şi montate de Primărie.