Primăria Cluj-Napoca a anunţat restricţiile de circulaţie pentru noaptea de Revelion.

Un obiect vestimentar roşu, bani în buzunar, vâsc, masa îmbelşugată, dar fără carne de pasăre, mersul cu Pluguşorul şi Sorcova se numără între superstiţiile şi obiceiurile românilor la trecerea dintre ani. Superstiţiile spun că Anul Nou trebuie întâmpinat alături de familie şi prieteni, iar pentru ca în următoarele 12 luni să fim sănătoşi să dansăm în aer liber.

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul.

Primăria municipiului Cluj-Napoca are deosebita plăcere de a invita clujenii și turiștii deopotrivă să petreacă noaptea de Revelion împreună în Piața Unirii, având în vedere că Revelionul 2018 are o însemnătate aparte. Vom sărbători nu doar trecerea în Anul Nou, dar și trecerea în anul Centenarului, un an plin de semnificație atât pentru România, cât și pentru Cluj-Napoca.

Forţele de securitate şi poliţiştii se pregătesc cu măsuri de securitate suplimentare pentru a întâmpina Anul Nou în marile oraşe europene, după un an marcat de atentate teroriste sângeroase în Bruxelles, Nisa şi Berlin, transmite Euronews.

Superstiţiile de Anul Nou sunt respectate de multe persoane, care consideră că în acest fel le va merge bine în Noul An. Printre superstiţiile şi obiceiurile de sfârşit de an se numără dansul în aer liber pentru sănătate şi noroc şi umplerea portofelelor cu bani pentru un an prosper.

Preşedintele Klaus Iohannis speră să avem un an „bogat în împliniri şi mai înalt în aspiraţii”, în timp ce premierul Dacian Cioloş le-a urat românilor „un 2016 bun şi frumos” alăturând mesajului noi fotografii alb-negru ale Cabinetului în care femeile care deţin anumite portofolii nu mai sunt aşezate în spatele bărbaţilor.

Cinci copii născuţi în Cluj-Napoca în cursul zilei de 1 ianuarie au primit de la primarul Emil Boc „certificate de apreciere” onorifice prin care micuţii sunt propuşi să îndeplinească, peste 18 ani, funcţia de consilier onorific pe probleme de tineret pentru edilul care va conduce atunci oraşul.