Uniunea Europeană speră să remedieze disensiunile puternice cu statele estice prin abordarea problemei produselor de calitate inferioară comercializate în fostul Bloc comunist, aceasta urmând să fie una dintre temele din cadrul discursului preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
În contextul scandalului european privind dublul standard de calitate la alimente, o analiză comparativă făcută de o asociaţie pentru protecţia consumatorilor arăta că produsele care ajung la români sunt mai slabe din punct de vedere nutriţional şi conţin mai multe grăsimi decât cele care ajung în vestul Europei, deşi preţul este la fel sau mai mare.
Anul 2016 a fost încă un an bun pentru industria bunurilor de larg consum, atât din perspectiva retailerilor, cât şi a producătorilor. A fost al doilea an consecutiv când românii au avut un apetit crescut pentru produse mai scumpe şi pentru cheltuieli mai mari.
Liberalii cer marcarea produselor alimentare cu etichete care să informeze consumatorii cu privire la riscul cardiovasculat asociat consumului alimentului pe care îl cumpăra, precum şi acordarea de tichet de masă BIO, potrivit unui proiect de lege depus la Senat. Printre inițiatorii proiectului se numără și deputatul clujean Adrian Oros.
Taxa pe valoarea adăugată se reduce luni de la 24% la 9% pentru alimente, băuturi nealcoolice, animale-păsări vii, seminţe-plante şi ingrediente pentru prepararea alimentelor, iar preţurile produselor ar trebui să scadă cu 12%, marii retaileri anunţând că vor transfera integral diferenţa clienţilor.
Vicepreşedintele PNL, Mircea Dolha, îi acuză pe proprietarii de magazine că, în această perioadă, cresc treptat preţurile alimentelor, pentru a putea să păstreze diferenţa după scăderea TVA la 9%.
Premierul Victor Ponta a solicitat sprijinul Consiliului Concurenţei pentru primele luni după aplicarea TVA de 9% la alimente, pentru a preveni apariţia unor noi carteluri pe piaţă, arătând că măsura aplicată anterior de reducere a TVA la pâine a avut şi "părţi mai puţin pozitive".
