„Trasul de timp” al politicienilor pentru formarea unui Guvern cu puteri depline afectează economia României. De aceea există un risc mare ca România să fie retrogradată în categoria „junk”, a avertizat economistul Adrian Negrescu.
În perioada 2027-2030, statul va trebui să ramburseze 84 de miliarde de euro din principalul datoriei publice, fără dobânzile aferente, care a depășit 61% din PIB. „Nu investiții. Nu școli. Nu spitale. Doar ca să plătim ce am împrumutat deja”, spune analistul economic Adrian Negrescu.
România a depășit vârful inflationist, însă variația prețurilor la combustibili, precum și a prețurilor la energie reprezintă în continuare puncte sensibile. Mai mult, experții economici avertizează asupra tentației guvernanților de majorare a taxelor pentru acoperirea creșterilor salariale din sectorul bugetar: „Un fel de sepuku economic, ar reaprinde inflația”, spune analistul economic Adrian Negrescu.
Confirmarea ratingului României de către agenția internațională de evaluare financiară Moody's era scenariul de bază, iar perspectiva negativă reprezintă un avertisment. „Aceasta este realitatea: România nu e în junk, dar plătește deja ca și cum ar fi”, spune analistul economic Adrian Negrescu.
România se găsește în fața unei potențiale crize cu implicații majore în economie în urma sistării importului de petrol din Kazahstan prin zona Mării Negre, ca urmare a atacurilor ucrainene asupra petrolierelor rusești.
România păstrează aproape 60% din rezerva de aur la Londra. Dacă țara ar fi retrogradată la „junk”, adică nerecomandată investițiilor, atunci ar putea ajunge să vândă o parte din aur pentru a obține rapid bani, avertizează economistul Adrian Negrescu.
