Social

Cum pot fi manipulaţi alegătorii

În cabina de vot, alegătorul pune ştampila pe pătrăţelul candidatului pe care îl consideră cel mai potrivit pentru interesele sale.

Psihologul clujean Daniel David, profesor de ştiinţe cognitive clinice la UBB, a explicat cum ajunge alegătorul la decizia finală pentru radiocluj.ro.

„Există două tipuri de mecanisme mentale care conduc spre decizie: emoţionale şi cognitive. Mecanismele emoţionale pot fi ghidate de emoţii pozitive (votez mânat de ataşament pentru ideile acelui candidat sau/şi pentru persoana lui) sau negative (votez cu ură, din dorinţa de a mă răzbuna sau/şi de a-i pedepsi pe alţii prin votul meu).

Mecanismele cognitive pot fi, la rândul lor, raţionale (justificabile prin performanţa anterioară a candidatului sau/şi prin aşteptări rezonabile pe care le am de la el în viitoarea funcţie aleasă) ori mai puţin raţionale (speranţe fără o justificare pragmatică).

Evident, în realitate aceste tipuri de mecanisme acţionează combinat, în diferite proporţii.

De pildă, UDMR primeşte voturi datorită unor emoţii pozitive şi a unor calcule cognitive mai mult sau mai puţin raţionale.

In cazul Stângii, votul dominant are la bază emoţii pozitive coroborate cu anumite calcule, având o doză variabilă de raţiune.

Dreapta, de obicei, primeşte voturi pe componentă emoţională, care poate fi pozitivă sau, de multe ori, negativă (vreau să sancţionez Stânga, deci votez cu Dreapta). Votul negativ la adresa Stângii este determinat şi de istoria comunistă recentă, care marchează puternic decizia electorală a unui segment din populaţia României.

Propaganda electorală şi acţiunile de manipulare prin mass media au efect cu precădere asupra emoţiilor negative şi a factorilor cognitivi, dar prea puţin asupra emoţiilor pozitive. Asta fiindcă e greu să creezi, într-un timp scurt, un ataşament sincer pentru un candidat şi valorile pe care el le (re)prezintă.

Dacă însă, vrei să induci o emoţie negativă sau să iniţiezi anumite calcule cognitive în mintea electorilor, campania electorală şi informaţiile transmise “filtrat” prin mass media devin extrem de importante”, precizează pshihologul clujean, Daniel David.