Social
Românii vor cheltui mai puțini bani. Oamenii se adaptează la incertidudinea economică, însă majoritatea consideră că nu va fi mai bine financiar.
Românii au început să se adapteze la incertitudinea economică, iar peste 50% dintre cetățeni au spus că vor cheltui mai puțin în următoarele șase luni, în contextul în care marile achiziții nu intră în planurile multor oameni.
Românii vor cheltui mai puțini bani în următoarele șase luni. Cetățenii se adaptează la incertitudinea economică | Foto: monitorulcj.ro
Situația economică i-a făcut pe români să fie mai cumpătați în ceea ce privește cheltuielile. Peste 50% dintre aceștia spun că vor cheltui mai puțini bani în următoarele șase luni.
Românii vor cheltui mai puțini bani
Potrivit unui sondaj INSCOP, 9.4% dintre români intenționează să cheltuiască mai mult în următoarele 6 luni, comparativ cu perioada actuală (2.4% mult mai mult și 7% ceva mai mult), 33% aproximativ la fel, iar 56.4% mai puțin (30.7% ceva mai puțin și 25.7% mult mai puțin). 1.1% nu știu sau nu răspund.
Tinerii sub 30 de ani și locuitorii din urbanul mare intenționează să cheltuie mai mult în următoarea jumătate de an într-un procent mai ridicat decât restul populației. Au în intenție să cheltuie aproximativ la fel în următoarele 6 luni într-o proporție mai mare decât media: votanții PSD și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul privat. Doresc să cheltuiască mai puțin în următoarea jumătate de an într-o proporție peste media eșantionului: votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural, angajații din sectorul public.
Salariile românilor nu țin pasul cu scumpirile
12.2% (față de 10.9% în iunie 2026) dintre români afirmă că veniturile lor au crescut în ultimele 12 luni. 44.5% (față de 45.4% în iunie 2026) spun că acestea au rămas la același nivel, iar 42.3% (față de 41.1% în iunie 2026) că s-au diminuat. Ponderea non-răspunsurilor este de 1% (față de 2.6% în iunie 2026).
Raportează o creștere a veniturilor într-o proporție mai mare decât media: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, angajații din sectorul privat. Spun că veniturile au rămas la același nivel într-un procent mai ridicat decât restul respondenților: votanții PSD și AUR, femeile. Declară că veniturile li s-au redus într-o proporție peste medie: votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară.
CITEȘTE ȘI:
Neîncrederea economică se accentuează: Peste 86% dintre români se așteaptă la noi creșteri de prețuri
Totodată, 16.3% (față de 11.5% în iunie 2026) dintre participanții la sondaj cred că veniturile familiei lor vor crește în următoarele șase luni. 45.1% (față de 41.6% în iunie 2026) apreciază că acestea vor rămâne la fel, în timp ce 34.7% (față de 37.7% în iunie 2026) se așteaptă la o scădere a veniturilor. 3.9% (față de 9.2% în iunie 2026) nu știu sau nu răspund.
Anticipează o creștere a veniturilor familiale într-o proporție mai mare decât media tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație primară. Cred că veniturile vor rămâne la același nivel într-un procent mai ridicat decât restul populației: votanții PSD și AUR, femeile, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public. Votanții AUR, bărbații și persoanele peste 45 de ani se așteaptă la diminuarea veniturilor într-o proporție peste media eșantionului.
Românii nu vor face achiziții „mari” în următoarea perioadă
De asemenea, în următoarele șase luni, românii nu vor face achiziții importante precum cumpărarea unei mașini sau a unei locuințe.
- 88.6% (față de 91.2% în iunie 2026) declară că nu au în vedere achiziția unei locuințe în următoarele șase luni
- 84.1% (față de 89.9% în iunie 2026) declară că nu vor cumpăra o mașină în următoarele șase luni
- 64.4% (față de 75.3% în iunie 2026) spun că nu intenționează să achiziționeze mobilier sau electrocasnice în următoarele șase luni
Românii n-au bani de investiții
Românii nu stau prea bine nici în ceea ce privește investițiile și economisirea
- 71.8% (față de 78% în iunie 2026) spun că nu intenționează să economisească lei într-un depozit bancar în următoarele șase luni
- 91.7% (față de 91.7% în iunie 2026) spun că nu vor investi în titluri de stat în următoarele șase luni
- 73.8% (față de 81.4% în iunie 2026) declară că nu au în vedere să cumpere euro în următoarele șase luni
Peste 50% dintre români nu văd cu ochi buni propria situație economică în următoarea perioadă
4.3% dintre respondenți sunt de părere că oamenii vor începe să simtă o îmbunătățire clară a situației economice în următoarele 6 luni, 6% în 6–12 luni, 15.9% peste 1–2 ani, iar 17.1% peste mai mult de 2 ani. 51.2% nu cred că situația se va îmbunătăți în viitorul previzibil, 5.2% nu știu iar 0.2% nu răspund.
8.3% (față de 10.9% în iunie 2026) dintre participanții la sondaj consideră că au control asupra situației lor economice în anii următori în foarte mare măsură. 28.5% (față de 25.5% în iunie 2026) spun că au în destul de mare măsură control, 30.8% (față de 28.8% în iunie 2026) în destul de mică măsură, iar 29.2% (față de 30% în iunie 2026) în foarte mică măsură sau deloc. 3.2% (față de 5.2% în iunie 2026) nu știu sau nu răspund.
Director INSCOP, Remus Ștefureac: „Românii se adaptează la incertitudinea economică”
„Nu asistăm la o schimbare de climat, ci la o stabilizare a unei stări de neîncredere în economie deja instalată.
Datele din septembrie și comparația cu cele din iunie 2026 ne arată că intrăm într-o etapă de «normalizare a incertitudinii economice». Nu în sensul că oamenii consideră situația normală sau acceptabilă, ci că încep să își adapteze deciziile la ipoteza că dificultățile vor persista. Este un comportament rațional clasic de adaptare și reziliență la incertitudine: gospodăriile par să își calibreze deciziile pentru rezistență, nu pentru o revenire rapidă.
Un singur semnal de îmbunătățire provine din anticipările privind veniturile. Inflația percepută rămâne nucleul dur al pesimismului economic. Chiar dacă anticipările privind veniturile se îmbunătățesc ușor, populația continuă să creadă că puterea de cumpărare va rămâne sub presiune”, a spus directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac.
Potrivit acestuia, pesimismul economic nu privește doar prezentul, ci și durata percepută a dificultăților.
„Pentru o mare parte a populației, redresarea fie este împinsă într-un viitor îndepărtat, fie dispare complet din orizontul previzibil. Se conturează astfel nu doar un deficit de optimism, ci și unul de perspectivă economică”, a mai spus Remus Ștefureac.
Metodologie
Datele au fost culese în perioada 1-7 septembrie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
CITEȘTE ȘI:
