Social
5 ani de la moartea disidentei anticomuniste Doina Cornea: „Obişnuiţi-i pe elevi să gândească mai liber, mai curajos, mai conştient, mai generos!”
Fosta disidentă a regimului comunist Doina Cornea a murit în data de 4 mai 2018, la vârsta de 89 de ani, la Cluj-Napoca.
Disidenta anticomunista Doina Cornea / Foto: Fundația Doina Cornea
Doina Cornea, traducătoare, publicistă şi disidentă anticomunistă, s-a născut la 30 mai 1929 la Braşov și a fost asistentă universitară (limba franceză) la Facultatea de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Cronologic, Doina Cornea a urmat cursurile Liceului de fete „Doamna Stanca” din Cluj, luându-şi bacalaureatul în 1948. A absolvit apoi, în 1952, Facultatea de Filologie, secţia limbă şi literatură franceză, dându-şi examenul de stat în 1958. A mai urmat cursuri de vară la Strasbourg (1965) şi Dijon (1972), potrivit lucrării „Personalităţile României contemporane. Protagonişti ai vieţii publice” editată de Agenţia Naţională de Presă ROMPRES (Bucureşti, 1994).
Între 1952-1958 a predat limba franceză la Liceul nr. 1 din Zalău, apoi a fost asistent universitar la Catedra de franceză a Facultăţii de Filologie din Cluj-Napoca (1958-1983).
Activitatea antitotalitaristă a Doinei Cornea
Începând cu 1980 a desfăşurat o vie şi tenace activitate antitotalitaristă. După ce, în 1982, a fost difuzat la postul de radio „Europa liberă” primul său text protestatar, în 1983 Doina Cornea a fost concediată din învăţământ. A tradus şi pus în circulaţie texte filosofice interzise în acei ani în România (texte de Mircea Eliade, Ştefan. Lupaşcu ş.a.) şi a difuzat, prin postul „Europa liberă”, aproximativ 30 de texte abordând teme filosofico-morale, analizând critic sistemul comunist şi propunând reconstruirea societăţii româneşti pe baze democratice, se arată în lucrarea amintită.
Prima scrisoare de protest trimisă la postul de radio Europa Liberă, potrivit recorder.ro, s-a numit „Celor care n-au încetat să gândească“:
„Dacă ne privim bine în adâncul sufletului nu vom găsi oare atâtea compromisuri încheiate, atâtea neadevăruri acceptate şi difuzate? (…) Noi, intelectualii de astăzi, asistăm pasivi la o regretabilă pervertire a conștiințelor. (…) Majoritatea concetăţenilor noştri, indiferent de categoria lor socială, nu mai cred decât în situaţie, bani, relaţii şi confort. Mă adresez tuturor celor care mai vor să gândească în ţara aceasta, oameni de bună credinţă care doresc să contribuie, prin efortul lor, la stăvilirea prăbuşirii care ne ameninţă. Mă adresez direct dumneavoastră, colegilor mei, profesori din România… Nu-i mai învăţaţi pe elevi şi pe studenţi lucruri în care nu cred şi în care nu credeţi nici dumneavoastră. Obişnuiţi-i să gândească mai liber, mai curajos, mai conştient, mai generos! Ştim doar că nu se poate crea ceva decât în condiţii de adevăr şi de sinceritate interioară, şi totuşi nu facem nimic în acest sens! De multe ori, nimeni nu ne obligă la aberaţii ideologice la care, din păcate, ajungem din ce în ce mai des. Să nu mai repetăm lozinci sterile şi clişee fără conţinut!”.
În 1988 a protestat faţă de demolarea unor localităţi şi i-a cerut lui Nicolae Ceauşescu reforme democratice radicale. De asemenea, a acordat interviuri critice la adresa regimului totalitar postului francez de televiziune „Antenne 2” (1987) şi televiziunii belgiene (1988), s-a adresat prin scrisori Consiliului Europei (1989) şi Comisiei Drepturilor Omului a ONU.
În România a avut şi a organizat acţiuni comune cu sindicatele clandestine din Cluj, Zărneşti şi Braşov şi a distribuit, împreună cu fiul său, manifeste care chemau la solidarizare cu muncitorii din Braşov, în urma revoltei acestora din 15 noiembrie 1987. Toate aceste acţiuni au atras după sine un regim continuu de supraveghere şi urmărire din partea Securităţii, amenzi, anchete şi alte umilinţe.
Doina Cornea a participat la manifestaţiile anticomuniste din 21 decembrie 1989 de la Cluj-Napoca. A fost inclusă pe lista provizorie a Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) anunţată prin radio şi televiziune în seara zilei de 22 decembrie 1989, dar ulterior, la 23 ianuarie 1990, şi-a dat demisia din CFSN în semn de protest pentru transformarea acestuia în partid.
A fost membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, la 31 decembrie 1989. A susţinut manifestaţiile din 1990 din Piaţa Universităţii din Bucureşti iar după 20 mai 1990 a militat pentru unificarea opoziţiei pe plan local prin formarea forumurilor antitotalitare. S-a numărat printre fondatorii Forumului Antitotalitar Român, înfiinţat la 6 august 1990, la Cluj-Napoca, transformat în 1991 Convenţia Democratică din România (CDR). A fost membru fondator al Alianţei Civice şi a făcut parte din Comitetul Director al acesteia.
Distincții
A publicat numeroase articole în ziare şi reviste („22”, „România liberă”, „Cotidianul”, „Tribuna Ardealului” etc.). Este autoarea volumelor „Libertate?” (Editura Criterion, Paris, 1990, apărut şi în traducere la Editura Humanitas din Bucureşti, în 1991), „Scrisori deschise şi alte texte” (1991), „Faţa nevăzută a lucrurilor (1990-1999). Dialoguri cu Rodica Palade” (1999), apărută în 2000 şi la Paris („La face cachée des choses”), „Puterea fragilităţii” (2006). În 2009 a fost lansat volumul „Jurnal. Ultimele caiete (1988-1989)” (Editura Fundaţiei Academiei Civice). A tradus lucrări de Mircea Eliade, Petru Gherman, Gabriel Marcel, Ştefan Lupescu ş.a.
Doina Cornea a fost invitată de mai multe ori la Consiliul Europei, unde şi-a exprimat opiniile despre unele evenimente din viaţa politică a României postdecembriste. A ţinut conferinţe pe teme politice, morale, spirituale în Franţa, Belgia, Norvegia, Italia, Polonia.
Doina Cornea a primit Ordinul „Legiunea de Onoare” în grad de Comandor, distincţie care i-a fost înmânată de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul. (Centrul Cultural Francez din Cluj-Napoca, 9 oct. 2009)
A primit pentru activitatea sa Premiul „Thorolf Rafto” (Norvegia, 1989), titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Libere din Bruxelles (1989); a fost decorată cu „Legiunea de Onoare” în grad de Ofiţer, cel mai înalt ordin al Republicii Franceze (2000), cu Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce (2000) şi Steaua de Merit a Ungariei din partea fostului preşedinte ungar Ferenc Madl. În anul 2003, ca urmare a deciziei Papei Ioan-Paul al II-lea, Doina Cornea a devenit Cavaler al Ordinului Sfântul Papă Silvestru. În octombrie 2009 a fost decorată de regele Mihai I cu „Crucea Casei Regale a României” şi de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, cu „Legiunea de Onoare” în grad de Comandor.
Doina Cornea a murit în noaptea de 3 spre 4 mai 2018, la Cluj-Napoca.
Doina Cornea, cetățean de onoare post-mortem al Clujului
Proiectul de hotărâre privind conferirea, post-mortem, a titlului de Cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, doamnei Doina Cornea, disidentă anticomunistă a fost votat în 2022 în cadrul unei ședințe ordinare a Consiliului Local Cluj-Napoca, în unanimitate, cu 22 de voturi „pentru”.
Proiectul a fost inițiat de consilierul local USR Alexandra Oană. „Coincidența face ca tocmai astăzi să se împlinească patru ani de la trecerea în neființă a doamnei Cornea și nu pot decât să mă bucur că proiectul a ajuns tocmai astăzi pe ordinea de zi. Cred că este un gest firesc pe care îl datorăm memoriei doamnei Cornea”, a declarat Alexandra Oană, în cadrul ședinței forului administrativ.
De asemenea, primarul Emil Boc a precizat că Doina Cornea „este un exemplu de istorie vie în acest oraș, în această țară și în această Europă, cu privire la ce a însemnat trecutul pe care nu trebuie să îl uităm, ci să învățăm din el”.
Tur virtual în casa Doinei Cornea
Obiectele personale pe care Doinea Cornea le deținea în locuința sa din Cluj-Napoca spun astăzi povestea de viață a disidentei. Un tur vitual a fost realizat în cadrul unui proiect Case de Poveste by Create.Act.Enjoy. Acesta îți permite să intri virtual în casă și să aflii detalii despre viața Doinei Cornea printr-un simplu click pe obiectele evidențiate din locuință.
Spre exemplu, atunci când apeși pe mașina de scris de pe masă îți va apărea textul următor: „Ca urmare a difuzării primei scrisori deschise, fiica Doinei Cornea nu a mai avut voie să revină în România. iar în anul următor Doina Cornea a fost dată afară de la Universitatea Babeș-Bolyai.”
Dacă dai click pe caietul de lângă mașina de scris îți va apărea următoarea poveste: „Doina Cornea s-a implicat și a susținut evenimentele din țară, ieșind în stradă inclusiv la revoluția din 1989, dar și înainte. La 15 noiembrie 1987, muncitorii de la Uzina Tractorul Brașov au refuzat să intre la lucru deoarece nu primiseră salariile complete în ultimele luni. Aceștia au transformat revendicările salariale în revendicări politice și au pornit în marș spre sediul Comitetului Județean Partid, cerând reforme și strigând „Jos Ceaușescu!”.
Există multe astfel de obiecte care îți vor spune câte puțin din povestea disidentei Doina Cornea. Turul virtual poate fi văzut aici.
Totodată, strada Alba Iulia din Cluj-Napoca și-a schimbat denumirea în „Doina Cornea”. Este strada pe care cunoscuta disidentă anti-comunistă a trăit până la decesul său.
CITEȘTE ȘI:
