Politică
Emil Boc critică „Amendamentul Fritz”: „O lege nu poate schimba regulile după terminarea jocului!”
Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, critică efectele așa-numitului „Amendament Fritz” din Legea integrității și avertizează că aplicarea unor reguli noi unor situații juridice anterioare poate crea un precedent periculos pentru statul de drept.
Primarul Clujului, Emil Boc, avertizează că așa-numitul „Amendament Fritz” din Legea integrității riscă să creeze un precedent periculos, prin aplicarea unor prevederi noi unor situații juridice apărute anterior. | Foto: Facebook / Emil Boc
Primarul Clujului, Emil Boc, avertizează că așa-numitul „Amendament Fritz” din Legea integrității riscă să creeze un precedent periculos, prin aplicarea unor prevederi noi unor situații juridice apărute anterior.
Edilul clujean, profesor de Drept constituțional în cadrul Universității Babeș-Bolyai, susține că problema depășește cazul concret al lui Dominic Fritz și avertizează asupra riscului ca modificările legislative să fie folosite, în viitor, ca instrumente împotriva adversarilor politici.
Emil Boc: „Nu schimbăm regulile după terminarea jocului”
Într-o amplă postare publicată marți pe Facebook, Emil Boc a pus în centrul argumentației sale principiul neretroactivității legii. Primarul Clujului susține că Parlamentul poate adopta reguli mai severe pentru viitor, însă acestea nu ar trebui să modifice consecințele unor situații juridice produse anterior.
„O lege poate schimba regulile de mâine. Nu poate schimba, după terminarea jocului, regulile după care a fost jucat ieri”, a transmis Emil Boc.
Primarul avertizează că problema nu trebuie privită exclusiv prin prisma persoanei vizate sau a partidului din care aceasta face parte, deoarece un precedent creat acum ar putea fi invocat ulterior de alte majorități parlamentare.
„Majoritățile parlamentare se schimbă. Protecția împotriva retroactivității trebuie să rămână aceeași indiferent cine guvernează și indiferent cine este persoana afectată. Constituția nu protejează persoane”, a scris Boc.
„Așa începe degradarea lentă a statului de drept”
Edilul Clujului vorbește despre riscul apariției unei „spirale a revanșei instituționale”, în care fiecare nouă majoritate politică ar putea justifica măsuri împotriva adversarilor prin precedentele create de cei aflați anterior la putere.
„Astăzi, o majoritate parlamentară schimbă o regulă și o aplică unor situații juridice născute înaintea acelei reguli. Mâine vine o altă majoritate și spune: există precedentul. Poimâine, o a treia majoritate împinge limita și mai departe”, susține Emil Boc.
Potrivit acestuia, degradarea statului de drept nu se produce neapărat printr-o schimbare bruscă, ci poate apărea prin acceptarea succesivă a unor excepții.
„Nu schimbăm regulile după terminarea jocului. Nu facem legi pentru a elimina adversari. Nu transformăm instituțiile statului în instrumente de revanșă politică”, a mai transmis primarul.
Boc, mesaj pentru CCR: „Nu îi cerem să fie de partea noastră”
O parte importantă a mesajului este dedicată Curții Constituționale. Emil Boc susține că rolul CCR este tocmai acela de a limita puterea majorității atunci când aceasta depășește limitele stabilite de Constituție.
„Nu cerem Curții Constituționale să fie de partea noastră. Îi cerem să fie de partea Constituției”, afirmă Boc.
Primarul avertizează și asupra pierderii încrederii publice în independența Curții, folosind o comparație dură: CCR nu trebuie să ajungă să fie percepută drept un „câine de companie” al politicienilor, în locul unui „câine de pază al democrației”.
„O Curte Constituțională nu trebuie doar să fie independentă. Trebuie să convingă societatea, prin argumentația și consecvența deciziilor sale, că este independentă”, a transmis edilul.
Emil Boc invocă principiul neretroactivității
În argumentarea poziției sale, Boc face trimitere la articolul 15 alineatul (2) din Constituție, potrivit căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.
Edilul invocă și jurisprudența anterioară a Curții Constituționale, inclusiv Decizia CCR nr. 755/2014, despre care spune că stabilește că principiul neretroactivității legii civile este de rang constituțional și că legiuitorul nu poate institui derogări de la acesta.
În cazul lui Dominic Fritz, Boc contestă argumentul potrivit căruia nu ar fi vorba despre o situație juridică trecută deoarece interdicția de trei ani este încă în derulare.
„O sentință judecătorească rămasă definitivă în cazul Fritz trebuie să rămână definitivă juridic, și nu modificată politic printr-o Decizie a Curții Constituționale”, a concluzionat Emil Boc.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
