Politică
Europarlamentarul PSD Vasile Dîncu, ales vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară NATO
Europarlamentarul Vasile Dîncu, președinte al PSD Cluj, a fost ales, joi, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară NATO.
Vasile Dîncu, ales vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară NATO| Foto: PSD Cluj
Europarlamentarul Vasile Dîncu, președinte al PSD Cluj, a fost ales, joi, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară NATO.
Cu acest prilej, Vasile Dîncu a prezentat viziunea și obiectivele pe care le va avea în calitatea de vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară NATO.
„Am fost onorat să fiu ales vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), într-un moment crucial pentru securitatea continentului și pentru reconfigurarea responsabilităților noastre comune în fața amenințărilor hibride, convenționale și geopolitice care afectează flancul estic al Alianței. Această alegere este pentru mine nu doar o recunoaștere a muncii desfășurate în ultimii ani în domeniul apărării și al rezilienței democratice, ci și o misiune de angajare activă în definirea unui nou orizont strategic pentru România în cadrul NATO”, a transmis Vasile Dîncu.
Viziunea mea pentru această poziție: De la apărare la reconstrucție strategică
De asemenea, președintele PSD Cluj a mai precizat că Summitul NATO de la Haga a deschis o etapă nouă, în care securitatea colectivă devine, mai mult ca oricând, un proiect de reconstrucție politică, industrială și societală.
„Summitul NATO de la Haga a deschis o etapă nouă, în care securitatea colectivă devine, mai mult ca oricând, un proiect de reconstrucție politică, industrială și societală. În acest context, România trebuie să își asume pe deplin rolul de pilon de stabilitate regională și capabilitate strategică pe flancul estic. Acest lucru înseamnă nu doar o participare militară activă, ci și o viziune coerentă de reconstrucție a ecosistemului național de securitate, de la industrie și infrastructură, la cercetare și cultură strategică”, a adăugat Dîncu.
Prioritățile lui Dîncu: Reziliență, industrie, infrastructură
Dîncu mai spune că este esenţială o reformă profundă a modului în care înţelegem şi organizăm producţia militară în România.
„Propun un model în care Ministerul Apărării Naţionale devine nucleul strategic al acestei reconstrucţii, în coordonare cu Ministerul Economiei, dar cu o arhitectură clară a responsabilităţilor, bazată pe nevoi operaţionale şi planificare multianuală. Avem nevoie de un hub integrat de achiziţii, cercetare, standardizare şi producţie, care să funcţioneze în logica interoperabilităţii euroatlantice”, a arătat europarlamentarul PSD.
Acesta a adăugat că reconstrucţia capacităţilor logistice, a reţelelor de transport militar, a comunicaţiilor sigure şi a infrastructurii energetice devine o prioritate strategică, iar în acest sens România trebuie să devină beneficiar-cheie al iniţiativei ReArm Europe şi al fondurilor europene destinate infrastructurii dual-use.
„Rezilienţa democratică nu poate exista fără o cultură a anticipaţiei şi o inteligenţă strategică bine articulată. Avem nevoie de formarea unei generaţii noi de experţi în securitate, apărare, tehnologii emergente şi comunicare strategică. Este momentul să investim în institute civile de analiză, centre de excelenţă şi reţele de cooperare transnaţională, care să alimenteze decizia politică cu cunoaştere. Dosarul Mării Negre – prioritate europeană. În paralel, strategia europeană pentru Marea Neagră trebuie transformată dintr-un document de intenţie într-un pilon concret al politicii externe şi de securitate comună a UE. România trebuie să susţină: crearea unui Pachet Special pentru Rezilienţa la Marea Neagră, care să includă finanţare pentru infrastructură, mediu, digitalizare şi apărare civilă, sprijinirea Georgiei, Ucrainei şi Moldovei în proiectele de interconectare, training şi securitate portuară, un centru NATO-UE de monitorizare şi răspuns rapid la Marea Neagră, cu componentă civilă şi militară”, a afirmat el.
Dîncu menţionează că este nevoie de o nouă arhitectură pentru România în NATO, că ţara noastră nu trebuie să fie doar un participant loial, ci un arhitect activ al noii Europe de apărare.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
