Politică
Istoric clujean: „Raportarea la trecutul comunist a parcurs un drum lung, de la respingere la acceptare”
Cel mai recent sondaj de opinie a relevat faptul că aproape jumătate dintre români consideră că regimul comunist a fost un lucru bun pentru țara noastră și că, în acea perioadă se trăia bine.
Românii sunt nostalgici când vine vorba de perioada comunistă Foto: Facebook Amintiri din Comunism
Atât sociologii cât și istoricii atrag atenția asupra posibilelor cauze ale acestor tendințe tot mai nostalgice în rândul românilor.
Manuela Marin- asistent de cercetare la Institutul de Istorie „George Barițiu al Academiei Române, filiala Cluj explică pentru monitorulcj.ro, cum s-a ajuns aici.
„Revoluția din Decembrie 1989 a adus un sfârșit violent și brusc pentru regimul comunist din România. Astfel că la începutul anilor 1990, anticomunismul era un sentiment împărtășit atât de noua conducere politică formată din foștii comuniști de rang doi, cât și de majoritatea populației. Punctul lor comun era că Revoluția din 1989 a șters pur și simplu trecutul care, pentru a construi un viitor democratic, trebuia lăsat în urmă. Această raportare la regimul comunist a fost contestată de o parte a elitei politice și de către societatea civilă, care au insistat că votul dat foștilor comuniști era rezultatul unei cunoașterii deficitare a istoriei „adevărate” a comunismului. Prin urmare, memoria publică a comunismului a început să se concentreze tot mai mult pe represiunea politică, pe activitățile dizidente, pe greutățile și privațiunile vieții cotidiene sub regimul comunist, și nu în ultimul rând, pe crimele și supravegherea Securității. Orice fel de amintiri pozitive privind perioada comunistă au fost reprimate și orice asociere cu trecutul recent aveau să devină un subiect al oprobiului public. Un „nostalgic comunist” era considerată o persoană înapoiată, înrădăcinată în trecut și, prin urmare, nereceptivă la noile reforme economice și democratice”, spune Manuela Marin.
Schimbări, în a doua jumătate a anilor 2000
Istoricul clujean mai subliniază că situația s-a schimbat începând cu a doua jumătate a anilor 2000, când un număr din ce în ce mai mare de români au început să privească cu nostalgie spre perioada de dinainte de decembrie 1989. În opinia Manuelei Marin, asemenea schimbare s-a datorat mai multor factori, care au privit atât contextul imediat, cât și reevaluarea percepției asupra comunismului. „Populația a început să privească cu nostalgie spre perioada comunistă, când securitatea locului de muncă și un nivel decent de trai erau o realitate pentru majoritatea românilor. Totodată, trecerea a mai mult de 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 și diminuarea relevanței anticomunismului au făcut uitate dificultățile economice ale ultimei decade a conducerii lui Nicolae Ceaușescu și au permis apariția amintirilor pozitive despre perioada 1965-1977, când românii s-au bucurat de o anumită bunăstare economică și de un nivel de trai respectabil. Aceste amintiri despre „vremurile bune” au câștigat teren în lumina noilor probleme cauzate de criza economică mondială”, mai spune Manuela Marin.
Un trecut asumat
Ea mai punctează că o altă explicație legată de apariția nostalgiei privește fenomenul de „asumare a trecutului comunist”. „Începând cu anii 2000, comunismul a devenit un subiect de cercetare academică, arhivele fostei Securități au fost deschise pentru cercetare, iar raportul Comisiei prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România a permis președintelui Traian Băsescu să condamne regimul comunist ca fiind unul „ilegitim și criminal” în 2006. „Asumarea trecutului” a determinat un interes sporit pentru viața cotidiană din timpul regimului comunist și, în consecință, cei care doreau să-și reamintească „vechile vremuri bune” nu mai erau etichetați peiorativ ca fiind „nostalgici comuniști”. În concluzie, în ultimii treizeci de ani, raportarea la trecutul comunist a parcurs un drum lung, de la respingere la acceptare, o acceptare care îmbină amintiri nostalgice cu o perspectivă (în special academică) asupra naturii represive a regimului comunist”, conchide Manuela Marin.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
