Actualitate
Se va înrăutăți calitatea aerului în Cluj? Consiliul Local a votat Planul de îmbunătățire a calității aerului pentru perioada 2020-2024
Consilierii locali din Cluj-Napoca au adoptat, la ședința ordinară de miercuri, un proiect de Hotărâre privind Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca.
se-va-inrautati-calitatea-aerului-in-cluj-s-a-adoptat-planul-de-imbunatatire-a-calitatii-aerului-pentru-perioada-2020-2024
Fără intervenții și cu avizul celor trei Comisii de specialitate, proiectul de Hotărâre a trecut în unanimitate, cu 24 de voturi „pentru”. Vorbim despre un Plan pentru perioada 2020-2024, fiind luate în calcul doar indicatorii dioxid de azot, oxizi de azot (NO2/NOx), respectiv particule în suspensie (PM10). Studiul de calitate a aerului a fost elaborat de SC USI SRL, din Cluj-Napoca.
Deputatul independent de Cluj Adrian Dohotaru este de părere că Planul pentru îmbunătățirea calității aerului în Cluj-Napoca „este praf”. Proiectul de 158 de pagini, din inițiativa primarului Emil Boc, care a lipsit de la momentul votului, „are câteva insuficiențe majore”, este de părere parlamentarul clujean.
Mai puține spații verzi în Cluj-Napoca? În ultimul deceniu, suprafața ar fi scăzut cu circa 100 hectare
„Pe scurt, Planul minte că avem 25 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, că lărgirea arterelor pentru trafic auto duce la aer mai bun, minte că deșeurile nu poluează deloc, iar sumele bugetate pentru piste de biciclete sunt insuficiente raportat la alte cheltuieli de reamenajare a unor străzi”, se arată într-un mesaj postat de Adrian Dohotaru, pe Facebook.
Calitatea aerului se va înrăutăți, ca în ultimul deceniu, nicidecum nu se va îmbunătăți, mai spune Dohotaru, care amintește că suprafața diminuată de spații verzi în ultimul deceniu este de peste 100 hectare. În același timp, Planul arată că numărul de metri pătrați pe cap de locuitor a rămas constant la 25 de metri pătrați.
„Cum s-a diminuat suprafața de la 920 de hectare în 2010 la 814 în 2018 suprafața pe cap de locuitor, oricum undeva în mod real sub 10 metri pătrați, a scăzut... Mai mult, suprafețe de spații verzi din Plan includ zone deja înverzite, ca Pădurile Hoia și Făget, unde sunt propuse păduri-parc”, avertizează Adrian Dohotaru, în antiteză cu edilul.
„Nu doar acum, că spune ministrul, ci de mult am pus la punct un Plan care să vizeze pe termen scurt, mediu și lung creșterea calității vieții, diminuarea poluării și respectul față de mediul în Cluj-Napoca. Nu de ieri, de azi, avem demarat proiectul celor 100 de hectare de noi parcuri în Cluj, care are tocmai acest scop. De asemenea, am demarat proiectul ca până în 2026 să avem întreg transportul public în oraș nepoluant, electric. (...) De asemenea, până în 2030 ne propunem să plantăm încă 100.000 de arbori de tot felul în Cluj-Napoca”, a transmis Emil Boc, în ianuarie 2020, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe.
Pietonalizarea zonei centrale, „pistol cu apă”? Dohotaru: „Contribuția la creșterea calității aerului este minoră”
Adrian Dohotaru susține că trebuie instalate mai multe stații de monitorizare a calității aerului, în fiecare cartier și mai ales în zona Pata Rât. „În lipsa stațiilor, sunt eronate studiile din Plan care arată că poluarea venită din tratarea deșeurilor este de 0%!”, afirmă el, despre Planul care arată că asfaltarea drumurilor este responsabilă de aproape o treime din emisiile de PM10 în 2017. De asemenea, Planul mai prevede fluidizarea traficului, noi artere, centuri, inele, lărgiri de artere existente – adică mai mult flux orar de trafic motorizat.
„În condițiile acestea, este eronat a bugeta cu sume așa mari amenajarea unor străzi, care presupun și asfaltări, pentru a crește calitatea aerului. În schimb, sumele pentru crearea unei infrastructuri pentru piste de biciclete la nivelul orașului și mai larg, la nivel metropolitan (de pildă, pe malul Someșului) sunt mult prea mici. Nu mă opun pietonalizării și transformării în spații publice vii a acestor zone centrale, dar contribuția lor, în ansamblul zonei metropolitane, la creșterea calității aerului e minoră în raport cu creșterea mobilității nemotorizate prin crearea unei rețele cicliste și a unor coridoare pietonale care străbat orașul”, este de părere Adrian Dohotaru.
„Planul vizează doar doi indicatori: oxizii de azot si pulberile PM10. Nimic despre monoxid și dioxid de carbon (CO si CO2), nimic despre compuși organici volatili (COV), nimic despre ozon, nimic despre hidrocarburi aromatice policiclice, nimic despre oxizi de sulf, nimic despre pulberile mai mici (PM 2.5) care sunt chiar mai periculoase pentru sănătate decât PM10. Nimic despre plumb, arsen, cadmiu și nichel, ori despre mercur”, mai acuză parlamentarul clujean.
Ce propuneri sunt pentru îmbunătățirea calității aerului în Cluj-Napoca?
a. Crearea unor asociații ale pădurilor din preajma Clujului, cu autorități locale, județene, Direcția Silvică, proprietari privați și societatea civilă prin care pădurile sunt mai bine administrate – exploatările trebuie încheiate prin planuri de amenajament care reduc considerabil tăierile.
b. Campania SOS de a crea cel mai mare parc al Clujului, Parcul Est, propune și realizarea unui concurs de proiecte. Primăria a anunțat concursul pentru primăvară, care s-a amânat pe o perioadă care nu a fost încă definită. „Cu astfel de întârzieri recurente, deadline-urile Primăriei pentru mai multe parcuri în 2024 nu sunt fezabile”, spune Dohotaru.
c. Planul face referire la o altă propunere SOS de amenajare a Canalului Morii, tronsonul Rozelor. Totuși, Primăria nu a preluat în gestiune Canalul Morii de la Apele Române, deși există disponibilitate din partea Apelor Române pentru a ceda canalul. „Accentuez necesitatea unui Master Plan pentru canal realizat printr-un Master Proces (Consiliul Apei, Bugetare participativă, candidatură posibilă la Capitala Verde Europeană etc.)”, mai spune deputatul.
CITEȘTE ȘI:
