Actualitate
IMAGINILE CARE NU FAC CINSTE CLUJULUI. Cum arată MUNTELE de GUNOI de la Pata Rât. FILMARE CU DRONA
Clujul a avut dintotdeauna probleme cu depozitarea gunoaielor, iar faptul că judeţul nu are finalizat un centru de deşeuri face ca această problemă să devină tot mai gravă pe zi ce trece. Dimensiunea dezastrului de la Pata Rât: un munte de gunoi care se vede, la propriu, din avion. Nu e de mirare că acest “munte” mai este incendiat din când în când.
Un deputat clujean a sesizat Ministerul Mediului pe tema muntelui de gunoaie ce se vede din avioanele care aterizează pe Aeroportul Cluj.
”E anormal să vezi din aeroport muntele de gunoaie din Pata Rât! Putoarea se simțea în toată zona din cauza vântului dinspre rampe. Am depus o interpelare la Ministerul Mediului, adresată ministrului Grațiela Gavrilescu pe tema depozitării neconforme a deșeurilor. Ieri am avut o dezbatere în Parlament, la Comisia de Mediu, pe tema gropilor neconforme. Soluțiile sunt la îndemână dacă am avea autorități competente: colectare la sursă și reciclare într-un orizont de economie circulară. Fac un apel să ne unim cât mai mulți ca să punem mai clar pe agenda publică atât situația depozitării necorespunzătoare a deșeurilor, dar și a locuirii precare, într-un mediu toxic”, a explicat deputatul Adrian Dohotaru.
În interpelarea depusă, deputatul spune că “platformele pentru stocarea temporară a deșeurilor municipale din Pata Rât poluează orașul Cluj din cauza depozitării neconforme și datorită incendiilor care izbucnesc constant”.
“În special, ghetoul Pata Rât este poluat, mai ales că sute de rezidenți, mulți evacuați forțat de autorități, din cei peste 1.500 ai ghetoului, trăiesc la sub 1.000 de metri de rampe. În lipsa colectării selective la sursă și a unor centre de reciclare și compost pentru grădinărit urban și peri-urban, deșeurile sunt depozitate la Pata Rât”, spune acesta.
Potrivit interpelării, ministrul Mediului va trebui să spună care este limita legală care trebuie respectată pentru platformele de stocare temporară a deşeurilor, având în vedere că distanța minimă legal între o rampă de gunoi și o așezare este de 1 km, şi dacă această distanță este respectată în cazul noilor platforme pentru stocarea temporară a deșeurilor RADP și Salprest.
“Unde sunt duse deșeurile de la platformele pentru stocarea temporară a deșeurilor RADP și Salprest după expirarea autorizației de funcționare, în 2020? Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Cluj, deșeurile nu vor fi transportate la noul centru de management integrat al deșeurilor funcțional. Motivația constă în faptul că noul centru ar deveni nefuncțional prin transportarea unei cantități atât de mari de deșeuri”, spune deputatul.
De asemenea, acesta a solicit punerea la dispoziție a autorizaţiilor de construire a celor două platforme pentru stocarea temporară a deșeurilor, RADP și Salprest, precum şi toată documentaţia care a stat la baza emiterii acestora, incluzând acordurile de mediu, autorizaţiile de mediu aferente funcționării platformelor pentru stocarea temporară a deșeurilor, autorizațiile și avizele de gospodărire a apelor, sanitar veterinară și ISU și, totodată, solicită verificarea legalității emiterii acestora.
Comisia Europeană a dat în judecată România pentru că autorităţile locale nu au închis gropile de gunoi
Comisia Europeană a decis să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozitele municipale de deșeuri neconforme.
CE precizează că, în pofida avertismentelor anterioare, România nu a reușit să ia măsuri pentru cele 68 de gropi de gunoi neconforme. România era obligată să închidă sau să reabiliteze aceste gropi de gunoi neconforme până la data de 16 iulie 2009.
Anterior, Ministerul Mediului avertiza că România riscă să plătească, începând din acest an, o amendă de 124.000 de euro pe zi pentru faptul că autoritățile nu au reușit să închidă depozitele municipale de deșeuri neconforme.
CJ “închide” groapa de gunoi de la Pata Rât în fiecare lună...de 6 ani
Nu numai că această rampă nu e închisă, deşi au trecut 6 ani de când acolo trebuia pus lacătul, dar în continuare se depozitează cantităţi considerabile de deşeuri sub ochii nepăsători ai autorităţilor.
Firma care se ocupă de închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât a sesizat Consiliul Judeţean încă din 2015 despre faptul că pe fosta rampă de gunoi a oraşului au fost depozitate suplimentar peste 500.000 metri cubi de deşeuri doar în ultimul an.
În 2011, când Consiliul Judeţean anunţa pentru prima dată că începe lucrările la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) se vorbea despre închiderea rampelor de gunoi neconforme din judeţ. Atunci, preşedintele instituţiei era Alin Tişe.
În 2014, Consiliul Judeţean anunţa că lucrările la CMID se vor finaliza în decembrie 2015, iar închiderea şi ecologizarea celor şase depozite de deşeuri neconforme din judeţul Cluj, respectiv Pata Rât, Dej, Gherla, Huedin, Turda, Câmpia Turzii, era estimată a se finaliza în decembrie 2015. La acea vreme, Horea Uioreanu, preşedintele de atunci a Consiliului Judeţean, era arestat preventiv pentru fapte de corupţie, iar conducerea instituţiei era asigurată de Vakar Istvan.
În 2015, Consiliul Judeţean sub conducerea lui Mihai Seplecan anunţă, din nou, închiderea Pata Rât, prin predarea amplasamentului firmei Nord Conforest. Comunicatul de atunci seamănă izbitor cu cel remis luni de Consiliul Judeţean: „actuala rampă de deşeuri, cu o suprafaţă totală de cca. 18 ha, va fi acoperită cu un strat de pământ peste care se va realiza o înierbare a întregii suprafeţe”.
În noul mandat, Alin Tişe a anunţat la interval de 2 luni că se închide Pata Rât.
Amenzi pentru muşamalizarea incendiilor
În 2016, nu a fost weekend în care rampa de deșeuri temporară de la Pata Rât să nu se aprindă, intenționat sau nu, în încercarea de a reduce volumul gunoaielor depozitate. Potrivit Gărzii de Mediu Cluj, administratorii rampei de deșeuri de la Pata Rât au încercat să mușamalizeze de fiecare dată incendiile.
Dezastrul provocat de arderea gunoaielor de la Pata Rât i-a marcat de fiecare dată pe locuitorii din zonă, în ultimul an, zeci de persoane primind îngrijiri medicale pentru intoxicaţie cu fum. Nu doar cei din Pata Rât au fost afectaţi, ci şi locuitorii întregului cartier Someşeni. Mai mult, şi zborurile de pe aeroport au fost afectate de fiecare dată când fumul gros şi înecăcios învăluie oraşul.
Rampa temporară de gunoi de la Pata Rât are o suprafaţa totală de 5.000 de metri pătraţi, iar pe ea se află 13 tone de deşeuri menajere, strânse din 25 de comune.
Potrivit Gărzii de Mediu Cluj, anul trecut, atât Consiliul Județean, cât și Salprest Rampă SA au fost amendate.
„În anul 2016, au fost verificate ambele platforme temporare de stocare a deșeurilor menajere din zona Pata Rât administrate de RADP Cluj și Salprest Rampă SA. Pentru nerespectarea procedurilor de informare a incidentului de aprindere a deșeurilor stocate temporar pe platforma SC Salprest Rampă SA, această societate a fost sancționată contravențional cu amendă de 60.000 lei”, spun reprezentanții Gărzii de Mediu.
Nici Consiliul Județean nu a scăpat de amenzile Gărzii de Mediu. Monitorul de Cluj a relat despre faptul că anul trecut instituția a fost amendată de cel puțin două ori.
„Pe tot parcursul anului 2016 Garda de Mediu Cluj a urmărit și verificat modul în care au fost aduse la îndeplinire măsurile impuse Consiliului Județean cu privire la monitorizarea depozitului neconform Pata Rât prin stoparea focarelor în vederea menținerii calității aerului în zonă și evitarea afectării siguranței traficului aerian și activității Aeroportului Cluj. În acest sens, pentru nerespectarea măsurilor impuse prin actele de control întocmite, anul trecut, Consiliul Județean Cluj a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 80.000 lei”, spune Garda de Mediu Cluj.
De asemenea, Consiliul Județean Cluj a mai fost amendat, în 2015, cu suma de 60.000 lei pentru nereguli privind gestionarea rampei de gunoi aflate în administrarea judeţului.
