Actualitate
CEDO respinge plângerea magistraților privind plata integrală a restanțelor salariale
Salariile restante câștigate de magistrați în instanță pot fi plătite eșalonat de statul român, potrivit deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului, care a respins cererile magistraților formulate împotriva României privind plata integrală a unor drepturi salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive.
CEDO respinge plângerea magistraților privind plata integrală a restanțelor salariale| Foto: DepositPhotos.com
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins, în unanimitate, cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români care s-au plâns de neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești prin care statul fusese obligat să le plătească diferite sume de bani cu titlu de despăgubire pentru diferențele de remunerație considerate a fi discriminatorii în raport cu alte categorii de magistrați sau funcționari, potrivit unei informări publicate joi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
CITEȘTE ȘI:
Instanța Supremă a câștigat definitv procesul cu Guvernul pentru plata unor restanțe salariale. Miza este de 5 mil. lei.
În cauza Pușcașu și alții împotriva României, Curtea a considerat că, în pofida duratei semnificative a întârzierilor, neexecutarea integrală a hotărârilor nu a adus atingere esenței dreptului reclamanților de a obține executarea acestora și nu le-a impus o sarcină individuală excesivă.
CEDO respinge plângerea magistraților privind plata integrală a restanțelor salariale
Printr-o decizie de Cameră din 13 octombrie 2026, pronunțată în cauza Pușcașu și alții c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, reunită într-un complet de șapte judecători, a respins, în unanimitate, cererile ca fiind vădit neîntemeiate.
CITEȘTE ȘI:
Termen de 10 zile pentru plata restanțelor salariale de 1 miliard de euro ale magistraților. Reacția Executivului: „Guvernul Bolojan a încercat să evite această situație”.
Decizia este definitivă.
Cinci judecători au reclamat neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești
Reclamanții sunt cinci cetățeni români, judecători sau foști judecători, care au obținut hotărâri judecătorești favorabile prin care Ministerul Justiției și instanțele la care și-au exercitat funcția de magistrat au fost obligate să le acorde beneficii financiare, din care ar trebui să mai primească, conform susținerilor reclamanților, sumele de 60.000 EUR, 30.000 EUR, 107.454 EUR, 571.891,74 EUR și, respectiv, 381.868,12 EUR.
Acțiuni deschise în instanță pentru miliarde de lei
Între 2006 și 2009, magistrații români au inițiat numeroase acțiuni în justiție menite să constate existența unei discriminări salariale față de alte categorii de magistrați sau funcționari care beneficiau de un regim de remunerare mai avantajos. Aceste acțiuni au determinat, în general, instanțele să constate o diferență nejustificată de remunerare și să acorde reclamanților drepturile revendicate sau despăgubiri.
Datorită valorii ridicate a sumelor în cauză, a căror plată reprezenta un efort semnificativ pentru bugetul de stat, Guvernul a adoptat, începând din 2009, mai multe acte normative succesive pentru a eșalona plata acestora. Statul a plătit sumele pe care le considera datorate magistraților în temeiul hotărârilor pronunțate între 2006 și 2010, prin tranșe anuale succesive eșalonate între 2008 și 2015.
În perioada 2016-2021 s-a conturat un nou val de litigii la nivel național, referitor la interpretarea hotărârilor judecătorești pronunțate în perioada 2006-2010 și la stabilirea veniturilor magistraților în noul cadru legislativ, care prevedea ca modalitate de salarizare nivelul maxim în cadrul fiecărei categorii profesionale.
CITEȘTE ȘI:
Zeci de magistrați din țară au dat în judecată Autoritatea Electorală Permanentă și cer despăgubiri de 5,5 milioane de lei. AEP cere clarificări Consiliului Superior al Magistraturii.
Considerând că plata imediată a tuturor creanțelor salariale risca să aibă un impact semnificativ asupra bugetului de stat, Guvernul a continuat să adopte în fiecare an dispoziții legale care prevedeau eșalonarea plății sumelor respective și a dobânzilor aferente. Ulterior, având în vedere creșterea constantă a deficitului public al țării începând cu 2019, inițierea de către Consiliul Uniunii Europene a unei proceduri privind deficitul excesiv împotriva României și contextul pandemiei de COVID-19, Guvernul a continuat să adopte ordonanțe anuale privind măsuri bugetare și fiscale, cu scopul de a reduce cheltuielile publice într-o situație pe care o califica drept urgentă și extraordinară.
În 2023, Guvernul a decis ca plata scadențelor neplătite să fie eșalonată pe o perioadă de cinci ani, începând cu 2024. În 2025, având în vedere că în 2024 deficitul public se agravase și mai mult, ajungând la 9,3 % din PIB, și ținând seama de recomandările formulate în 2025 pentru România la nivel european, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care prevedea amânarea până în 2026 a scadențelor de plată care ar fi trebuit achitate în 2025, dar care nu fuseseră încă achitate la data intrării sale în vigoare.
Peste 604 milioane de euro plătite către magistrați în 2006-2022
Guvernul precizează că, pentru perioada cuprinsă între 2006 și 2022, Ministerul Justiției a plătit magistraților, în executarea hotărârilor judecătorești și a deciziilor administrative, suma de 2.556.604.346 RON, adică aproximativ 604.398.190 EUR.
În plus, Consiliul Superior al Magistraturii a plătit, din 2006 până în iunie 2026, suma de 118.305.943 RON, adică aproximativ 27.641.575 EUR, în timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție a plătit, la rândul său, pentru perioadele cuprinse între 2010 și 2022, suma de 4.579.420.000 RON, adică aproximativ 1.002.061.269 EUR.
1,4 miliarde de euro în 2026
Potrivit Guvernului, pentru anul 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul General, în calitate de ordonatori de credite, au solicitat alocarea sumei totale de aproximativ 1.400.000.000 EUR cu titlu de restanțe neplătite decurgând din hotărâri judecătorești și decizii administrative, inclusiv dobânzi.
Conform informațiilor furnizate de Guvern, indemnizația medie netă a unui magistrat, stabilită prin lege, și pensia medie netă a unui magistrat sunt cu mult superioare salariilor medii din celelalte instituții publice, precum și pensiei medii nete din sistemul public.
Invocând articolul 6 (dreptul la un tribunal) și articolul 1 din Protocolul nr. 1 (protecția proprietății), reclamanții s-au plâns de faptul că hotărârile judecătorești pronunțate în favoarea lor cu privire la diverse beneficii financiare nu au fost executate integral și denunțau o încălcare a dreptului lor la un tribunal și a dreptului la respectarea proprietății lor.
Motivarea CEDO
Curtea reamintește că nu are rolul de a se substitui instanțelor interne și că interpretarea legislației naționale revine în primul rând autorităților naționale, în special instanțelor judecătorești.
CEDO a subliniat că statul nu poate invoca lipsa fondurilor drept justificare pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești. Toodată, Curtea a considerat că, în acest caz, autoritățile române au luat măsuri succesive pentru plata treptată a sumelor, în condițiile unor constrângeri economice și fiscale excepționale.
CITEȘTE ȘI:
Curtea de Apel București a anulat decizia lui Bolojan de înființare a Comitetului pentru legile Justiției
Curtea a concluzionat că, în pofida întârzierilor considerabile, neplata integrală a sumelor nu a afectat esența dreptului reclamanților de a obține executarea hotărârilor judecătorești și nu le-a impus o sarcină individuală excesivă. Cererile au fost declarate inadmisibile ca vădit neîntemeiate.
În acest context, chiar dacă hotărârile judecătorești favorabile reclamanților nu au fost încă executate în integralitate și chiar dacă s-a decis o amânare a plății, autoritățile naționale au pus în aplicare, într-un context de criză acută și de durată și în ciuda insuficienței resurselor financiare disponibile, o serie de ajustări succesive care le-au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătorești, în paralel cu aplicarea unei politici de redresare pe termen lung a finanțelor publice și garantarea menținerii unor activități și servicii publice esențiale. Această abordare reflectă eforturile depuse de autoritățile naționale în vederea asigurării unui echilibru între interesele publice și cele private în cauză.
Măsurile de eșalonare, reeșalonare și amânare a plății creanțelor au fost decise prin acte normative previzibile și obiectivele enunțate în aceste acte legislative priveau interesul general și urmăreau scopul legitim de a reduce cheltuielile publice, de a reechilibra bugetul și de a redresa situația economică a țării, se arată în decizia CEDO.
Curtea, în unanimitate, declară cererile inadmisibile. Decizia a fost adoptată de o Cameră formată din șapte judecători:
*Lado Chanturia (Georgia), președinte
*Faris Vehabovic (Bosnia și Herțegovina)
*Anja Seibert-Fohr (Germania)
*Ana Maria Guerra Martins (Portugalia)
*Sebastian Rădulețu (România)
*Andras Jakab (Austria)
*Corinna Wissels (Olanda)
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: DepositPhotos.com
CITEȘTE ȘI:
