Ştiri din Transilvania

TOT ce trebuie să știi despre metroul din Cluj. Costuri, durată, lungime pentru Magistrala I

Odată cu finalizarea studiului de prefezabilitate, clujenii își pot face o idee preliminară despre cum ar trebui să arate metroul din orașul lor.

În ședința ordinară de marți, 27 octombrie, consilierii locali din Cluj-Napoca vor dezbate proiectul de Hotărâre nr. 56/27.10.2020 privind aprobarea studiului de prefezabilitate – documentația tehnică și indicatorii tehnico-economici – pentru componenta investițională „Magistrala I de metrou” din cadrul proiectului „tren metropolitan și metrou”.

5,6 miliarde de lei pentru 14,4 km și 14 stații de metrou

Potrivit documentației, opțiunea strategică recomandată de studiul de prefezabilitate este metrou ușor MTR-L (cu traseu urban subteran), pentru care se vor studia ambele soluții tehnologice (pe șine RAIL, respectiv pe pneuri VAL), dar și mai multe variante de traseu. Valoarea totală a investiției este estimată la 5.669.949.835 lei (cu TVA), adică circa 986 milioane de euro (fără TVA).

Lungimea Magistralei I de metrou ar fi de 14,40 km, având 14 stații (cu lungimea peron de 80 metri), pentru trenuri cu trei rame x două vagoane (78 metri lungime, capacitate de circa 570 de pasageri). Capacitatea de transport estimată la un interval de un minut ar fi de circa 34.200 de pasageri/oră și sens.

Totodată, conform studiului de prefezabilitate, durata totală de implementare a proiectului se întinde pe 128 de luni (peste 10,5 ani), din care proiectarea preliminară – 26 luni, procedurile de licitație – 18 luni, iar lucrările propriu-zise – 84 de luni (7 ani). De asemenea, 10,33 km din lungimea totală a Magistralei I ar fi pe raza municipiului Cluj-Napoca, restul de 4,07 km fiind situat pe raza comunei Florești.

De unde vrea să obțină Primăria Cluj-Napoca banii pentru metrou?

Administrația locală speră să obțină fonduri pentru construirea metroului din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, din fonduri europene nerambursabile și rambursabile prin Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) 2021-2027, din alocații de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, dar și din alocații de la bugetul local al celor două Unități Administrativ-Teritoriale (UAT) – Cluj-Napoca și Florești.

Studiul de prefezabilitate a fost livrat de asocierea SWS Engineering Spa (Italia) – Systra (Franța) – Metrans Engineering SRL (România), aceeași asociere care va întocmi și studiile de fezabilitate pentru tren metropolitan, respectiv metrou. Interesant este că, în aprilie 2020, la semnarea contractului pentru realizarea studiilor, se vorbea despre o magistrală cu o lungime de circa 16 km, fiind propuse 15 sau 16 stații. Acum, lungimea și numărul stațiilor au fost reduse.

În schimb, punerea pe hârtie a studiului de prefezabilitate a fost finalizată mult mai devreme decât se preconiza, cu un an în avans! La începutul lunii noiembrie 2019, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, spunea că „aproximativ doi ani durează realizarea acestui studiu de prefezabilitate”, după care se va trece în faza următoare de a „gândi” bani europeni, bani locali, bani naționali și parteneriate publice-private pentru a finanța metroul.

Cum justifică administrația locală necesitatea metroului?

Conform raportului de specialitate atașat proiectului de Hotărâre, din punctul de vedere al populației stabile în zona de analiză extinsă (UAT Cluj-Napoca și Florești), aceasta este „într-un trend crescător continuu accentuat” pentru Cluj-Napoca, respectiv „exploziv” pentru Florești. Mai pe scurt, populația municipiului Cluj-Napoca a crescut în medie cu 800 de oameni anual (creștere a populației totale cu 3% în ultimii 15 ani), în timp ce populația celei mai mari comune din România a crescut și mai vertiginos, cu o medie de 2.200 de locuitori/an (de 5,5 ori decât în urmă cu 15 ani).

„Axa vest-est prin centrul orașului este pe departe cea mai încărcată axă de transport în comun, pe porțiunea între strada Câmpului și sensul giratoriu din Mărăști. Având în vedere că valorile sunt aproape de limita superioară a numărului de pasageri ce pot fi transportați de modurile de transport în comun de suprafață cu intersecții la nivel (deci fără cale de rulare complet separată), în perspectiva atragerii unui număr semnificativ de călătorii efectuate la ora actuală cu mașina personală, va fi necesară fie construcția unui nou nod de transport public pe axa respectivă, fie relocarea unei importante părți din volumul de pasageri pe o axă paralelă”, justifică administrația locală necesitatea proiectului, potrivit referatului de aprobare.

„Vom avea, la fel ca marile centre europene, un oraș fără mașini, după implementarea proiectului legat de metrou. (...) Studiul de prefezabilitate spune că avem o lungime de 14,4 km, sunt 14 stații, o valoare aproximativă de 986 de milioane de euro și o durată de implementare de 128 de luni, aproape 11 ani. Traseul, detaliile vor fi stabilite de studiul de fezabilitate, acum suntem în prima fază.” Emil Boc | primarul municipiului Cluj-Napoca

CITEȘTE ȘI:

Săptămâni importante pentru metroul clujean. Bucureștiul a pierdut ultimul tren spre Cluj!