Sănătate

Stresul părinților a crescut de când școlile au trecut pe scenariul roșu. Terapeut: „Părinții se trezesc nevoiți să ocupe postul de profesor”

Adulții sunt stresați în această perioadă din cauza volumului mare de responsabilități. Terapeutul Cristina Varo consideră că acest stres acumulat va avea efecte negative în timp.

stresul-parintilor-a-crescut-de-cand-scolile-au-trecut-pe-scenariul-rosu-terapeut-sunt-parinti-care-se-trezesc-ca-trebuie-sa-ocupe-postul-de-profesor stresul-parintilor-a-crescut-de-cand-scolile-au-trecut-pe-scenariul-rosu-terapeut-sunt-parinti-care-se-trezesc-ca-trebuie-sa-ocupe-postul-de-profesor

 

 


Toate școlile din Cluj-Napoca rămân în scenariul roșu, acest lucru înseamnă că elevii vor face cursurile exclusiv online. Adulții se simt datori să suplinească și rolul de profesor uneori, iar adolescenții sunt afectați din punct de vedere social, deoarece se află în perioada de dezvoltare și de cunoaștere. În această perioadă oamenii trec prin mai multe stări, mulți dintre ei ajung să intre în depresie sau anxietate.

 


Monitorulcj.ro a luat legătura un terapeut pentru a vedea exact care sunt urmările la nivel psihic lăsate de această pandemie, și cât de mult le este afectată partea emoțională a elevilor din cauza stopării interacțiunii sociale.

Cristina Varo este coach trainer în relații și terapeut în Neuro-Dramatic Play. A lucrat cu diverse categorii de oameni: antreprenori, deținuți, practicante ale prostituției, copii ai străzii, victime ale violenței. Toate aceste experiențe acumulate în aproape 20 de ani au format-o ca terapeut.


Terapeutul ne-a explicat cum ar trebui să privim această perioadă pentru a nu fi afectați psihic și emotional.

Școala online stopează dezvoltarea adolescenților

Având în vedere că interacțiunea socială s-a diminuat, cum sunt afectați elevii din punct de vedere psihic și emoțional?


„Tuturor ni s-a „furat” interacțiunea socială, dar pentru adolescenți și copii este mai puternic resimțit acest aspect. Ei sunt în faza de asumare a individualității, iar grupul de egali devine important. De exemplu, la adolescenți, ei vor să își găsească valoarea și validarea în această perioadă. Partea de online nu poate suplini toate aceste dorințe. Tinerii continuă să iasă și să interacționeze, pentru că este o nevoie profund umană de atingere, de conexiune. Atunci când suntem distanțați fizic, se formează o frică de distanțare personală, emoțională și căutăm să rămânem conectați. Sunt curioasă ce semne vor rămâne în mentalul nostru peste 5-10-20 de ani, după această perioadă. De multe ori fac un exercițiu și privesc de sus pentru a vedea cum se schimbă dinamica relațiilor noastre și cum va arăta societatea umană după un timp. Copiii și tinerii au oricum o capacitate de regenerare extraordinară. Trebuie să fim atenți cum vom trece peste această perioadă”, a declarat Cristina Varo, terapeut, pentru monitorulcj.ro.

Oamenii pun etichete pe tinerii din ziua de astăzi, consideri că aceste „etichete” pot afecta dezvoltarea lor psihică?


„Pentru adolescenți etichetele negative sunt foarte devalorizante, pentru că nu îi mai motivează și le alterează stima de sine. Etichetele acestea și comparațiile cu generațiile anterioare nu îi ajută. Judecata adulților nu vreau să o contest, ci mai degrabă e foarte important cum o punem în discuție. Eu am propus tinerilor să profite de acest timp pentru a evolua. Eu cred că în această perioadă unii se vor cerne de alții, cei care vor decide să învețe, de exemplu, și vor avea rezultate foarte bune vor fi câștigătorii din viitor. Eu mă uit la ei ca fiind viitori conducători, peste 20 de ani ei vor conduce lumea. Este important ca în perioada aceasta să îi împuternicim și să îi încurajăm să își găsească valoarea”, afirmă terapeutul.

„Acum putem revoluționa sistemul de învățământ!”

Elevii se plâng din ce în ce mai tare de volumul de învățare, mai ales de când totul este online. Pentru o mai bună desfășurare, care este soluția la care trebuie să recurgă atât profesorii cât și elevii?

„Este o perioadă grea, dar este timpul să dăm drumul la creativitate. Și acum observăm cât de rigid este sistemul școlar, este inadecvat la cererile care sunt acum și la cum a evoluat nevoia copiilor. Au nevoie de o predare mai structurată, aerisită. Profesorii trebuie să își reconfigureze traseul mental și atitudinea. Cred că este un moment în care putem revoluționa sistemul de învățământ, iar elevii să se axeze pe ceea ce contează pentru viitorul lor”, spune Cristina.

În această perioadă părinții sunt atacați din toate părțile. Cum crezi că se descurcă ei în această perioadă?

„Sunt foarte mulți părinți care sunt copleșiți, se trezesc că trebuie să ocupe și rolul de profesor. Stresul este destul de ridicat pentru că este starea de incertitudine, nu știi cât durează. Se formează o tensiune care se resimte în sânul fiecărei familii, iar gestionarea acestei probleme este foarte importantă. Stresul și oboseala provine din această suplinire a profesorului. Am clienți care se simt datori să facă acest lucru, pentru că nu toți profesorii s-au adaptat la mediul online. Sănătatea va fi afectată pe un termen lung din cauza stresului acumulat”, subliniază terapeutul.

Stresul acumulat va avea efecte în timp

Cum fac față acestei perioade părinții cu un job full-time, cu o situație economică care scârțâie și care au un copil care trece prin perioada de rebeliune?

„Aici sunt mai mulți factori care interferează. Depinde de caz. De exemplu, poate să scadă capacitatea de concentrare la locul de muncă, încrederea în sine să se altereze, conflictele în familie să escaladeze și, astfel, unii ajung mai obosiți, mai confuzi și, poate, mai demotivați. Important e cum e gestionată criza în fiecare familie, cum sunt luate deciziile: dintr-o stare de calm și siguranță sau dintr-o stare de alertă și frică? Dacă starea de frică, de neputință, nesiguranță și singurătate durează există riscul pentru a se intra într-o altă criză. Poate o depresie, poate o separare sau altceva. Pandemia, văzută ca o criză externă, afectează sistemul familial și astfel devine o criză internă a familiei. De multe ori aveam această tendință de a nu spune nimic și de a ne închide sufletul. Din punctul meu de vedere, este o perioadă în care trebuie să avem foarte mare grijă de sănătatea noastră mentală. Un psihoterapeut e pregătit în acest sens, te ajută să te centrezi și să fii capabil să faci față unei astfel de situații”, declară Cristina.

Multe persoane spun că această perioadă este perfectă pentru introverți. Chiar așa este?

„Este o aparență, pentru că acești oameni care sunt introverți au nevoie și ei de a fi în contact cu cineva. Chiar dacă sunt acei colegi care sunt mereu retrași , ei simt că fac parte din ceva, dintr-un context relațional. Chiar dacă nu se implică, ei sunt niște participanți și niște observatori. Am clienți care trec prin așa ceva și spun că această perioadă este foarte apăsătoare pentru că își dau seama că au nevoie de conexiuni cu oamenii”, spune terapeutul.

Sfaturi pentru consolidarea relației dintre părinți și copii

Ce trebuie să facă părinții în această perioadă pentru a consolida relația dintre ei și copii?

„Suntem toți într-o barcă și suntem o echipă, iar în echipa asta vâslim ca să ajungem la mal.  Trebuie ca  fiecare membru al familiei să își simtă importanța în sistem. Pe părinți nu i-aș invita să facă „imposibilul”, să încerce să facă ei totul pentru că se lipsesc de o resursă fantastică cu care vin copiii. Ei sunt dornici de explorare, vor să participe și să contribuie, vor să arate lumii ce importanță au. Părinții să folosească această dorință a lor pentru că pot găsi împreună soluții la diverse situații”, afirmă Cristina.

Ce sfat ai oferi tinerilor care se află în perioada de revoltă?

„Adolescenții trebuie să își găsească o activitate în care să pună toată pofta lor de explorare, de afirmare și de rebeliune. Este timpul în care pot să evolueze foarte mult. Să își găsească o pasiune pentru a fi în contact cu ceva, iar acest lucru va suplini partea aceasta de interacțiune care lipsește. Este bine să păstreze legătura cu cei dragi, dar aș pune mai mult accent pe o conexiune care îți aparține ție ca și individ. Iar părinții ar trebui să nu mai pună atâta presiune pe ei, pentru că sunt bombardați din toate părțile. Trebuie să fie atenți să nu pună o presiune pe care ei nu ar putea să o ducă. Să nu ceară copilului imposibilul de la o vârstă fragedă”, subliniază terapeutul.

Contul de pe site-ul de socializare devine cartea ta de vizită

Mulți tineri care se află în procesul de dezvoltare caută validare în mediul online. Care este sfatul tău pentru un părinte care dorește să își protejeze copilul de hărțuirea din online?

„Este foarte important ce modele au în familie. Mulți vor căuta validare în societate, dar un copil care este apreciat și lăudat în sânul familiei nu va mai face acest lucru, cel puțin nu atât de mult. Când un copil caută multă atenție, înseamnă că nu i s-a oferit la momentul potrivit așa cum și-a dorit și a avut nevoie. Eu aș explora această nevoie de atenție, pentru a observa la ce îi folosește această validare din partea unor oameni necunoscuți din mediul online. De ce ai oferi atenție unor păreri din partea unor oameni care nu te cunosc, pentru că oamenii respectivi văd doar o parte din tine pe care vrei tu să o afișezi. În acel moment trebuie să existe o discuție, între copil și părinte, despre felul în care copilul se expune pe site-urile de socializare. Trebuie să fie conștienți că în momentul de față se poate afla totul despre tine cu un singur click. Mulți angajatori verifică acum paginile personale din mediul online, ca și cum ar fi o carte de vizită”, spune Cristina.

Depresia a crescut în rândul bătrânilor

De când a început pandemia, în cazul căror categorii de vârstă a crescut mai tare riscul de a intra în depresie?

„Există tendința de creștere din cauza stresului. Dacă nu avem un management bun al emoțiilor și nu avem o siguranță interioară, evident că poți deveni mai vulnerabil. Categoriile sunt multe, dar pun un accent deosebit pe vârstnici, cei care sunt izolați și sunt singuri. Ei sunt o categorie foarte vulnerabilă, mai ales când au copiii plecați din țară și trăiesc singuri. Sunt oamenii care stau în căsuța lor, izolați, nu sunt vocali și nu îi observăm. Nu știm de existența lor. Acești oameni mor în solitudine. Au o decență a intimității și nici nu vor să ceară ajutor pe ideea: „nu vreau să te împovărez pe tine cu problemele și nevoile mele, chiar dacă ești copilul meu”. Pe de altă parte, există o stare de anxietate și în rândul celor activi în câmpul muncii. O greșeală mică să fie interpretată ca un eșec și să ia o amploare mult prea mare, din cauza stresului acumulat, din frica de a nu pierde poziția în firmă și de a nu pierde siguranța financiară”, atrage atenția terapeutul.

CITEȘTE ȘI:

Ședințele la psiholog au crescut în rândul cadrelor medicale din cauza pandemiei

 

Ultimele Stiri
abonare newsletter