monitorulcj.ro Menu

Sănătate

Spitalul Regional de Urgenţă Cluj, “bolnavul” minţit de 28 de miniştri în 27 de ani scurşi de la Revoluţie

Venit în fruntea Ministerului Sănătăţii în mai 2016, Vlad Voiculescu devine, astfel, cel de-al 28-lea ministru al Sănătăţii, în cei 27 de ani care s-au scurs de la Revoluţie, şi promite, la fel ca şi predecesorii săi, construirea Spitalul Regional de Urgenţă de la Cluj şi că va face din acest obiectiv o prioritate a mandatului său.

sursa foto citynews.ro

Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii, a declarat astăzi că cele trei spitale regionale din Craiova, Cluj şi Iaşi ar trebui să fie construite în doi ani şi jumătate, capacitatea lor fiind de până în 1.000 de paturi.

“Este vorba despre cele trei spitale regionale, în Iaşi, Cluj şi Craiova care sunt discutate şi agreate cu Comisia Europeană. Până voi pleca din mandat vom avea temele de abordare şi apoi pregătirea proiectelor tehnice şi, dacă facem lucrurile cum trebuie, cel târziu în a doua parte a anului următor vom avea licitaţiile. (...) În principiu, în doi ani şi jumătate ar trebui să poată fi construite spitalele”, a declarat ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

Investiţiile în spitale noi şi înlocuirea infrastructurii învechite din sistemul medical sunt principalele măsuri care ar trebui luate pentru a reconstrui încrederea pacienţilor în sistemul de sănătate românesc a mai spus ministrul Voiculescu: „Este necesar ca în această ţară să se construiască spitale noi, în ultimii 25 de ani s-a construit un singur spital de stat, limitările ţin de infrastructura învechită. (...) Nemulţumirea pacientului a contat relativ puţin şi ne-a adus în situaţia de astăzi”.

12 Doamne şi toţi 12

Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest.

Din 2004 de când s-a discutat pentru prima dată de construirea unui Spital Regional de Urgenţă la Cluj şi până în prezent s-au perindat pe la conducerea Ministerului Sănătăţii Mircea Cinteză, Eugen Nicolăescu, Ion Balzac, Adrian Videanu, Cseka Attila, Ritili Ladislau, Vasile Cepoi, Victor Ponta, Raed Arafat, Nicolae Bănicioiu, Patriciu Achimaş-Cadariu şi Vlad Voiculescu, niciunul dintre aceştia nefiind în stare să urnească proiectul Spitalului Regional de Urgenţă Cluj.

Bătăliile şi capitalul politic se dau prin declaraţii sforăitoare

De cel puţin 7 ani, miniştrii care au venit rând pe rând la şefia Ministerului Sănătăţii s-au bătut cu pumnul în piept şi declarau răspicat, sus şi tare despre Spitalul Regional de Urgenţă Cluj că “îl vom face”, “îl vom drege”, “constituie o prioritate”, „construcţia va demara în cel mai scurt timp posibil” etc. Nu s-a făcut nimic concret, doar s-au cheltuit şi mai mulţi bani pe actualizarea studiilor de fezabilitate, studii care la timpul lor au fost făcute dar uitate în cine ştie ce sertar din Ministerul Sănătăţii sau din Consiliul Judeţean Cluj.

"Avem ca prioritate construcţia spitalului regional de la Cluj. Costurile totale se estimează în jurul sumei de 1,5 milioane de euro”, spunea în martie 2011 ministrul Sănătăţii Cseke Attila, care a stat aproape doi ani în fruntea ministerului între decembrie 2009 şi august 2011.

“Îmi doresc ca licitaţia privind realizarea Spitalului Regional de Urgenţă din Floreşti să demareze în primul trimestru al anului viitor (...) sunt proiectele făcute, studii de fezabilitate şi aşa mai departe”, spunea în ianuarie 2012 ministrul Sănătăţii Ritli Ladislau (august 2011 – aprilie 2012)

Chiar dacă a avut un mandat scurt în fruntea Ministerului Sănătăţii, Vasile Cepoi (mai 2012 – octombrie 2012) declara la acea vreme: “Speranţa mea este că vom reuşi în acest an să demarăm această acţiune (...) Dacă lucrările vor porni în acest an, în maxim trei ani Spitalul Regional de Urgenţe Cluj va putea fi predat la cheie”.

După Cepoi a urmat în fruntea ministerului Raed Arafat (noiembrie 2012 – decembrie 2012), care la fel ca şi restul miniştrilor a spus despre Spitalul Regional Cluj că “este o urgență și rămâne o prioritate pentru Ministerul Sănătăţii”.

„Ceea ce este clar este că realizarea spitalelor regionale sunt priorități pentru Iași și Cluj. Este normal ca Clujul să fie o proritate având în vedere modul cum este organizat spitalul în foarte multe clădiri”, spunea la acea vreme Arafat.

Poate cel mai longeviv ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu (cu două mandate între august 2005 – decembrie 2008 şi între decembrie 2012 şi februarie 2014) spunea încă din martie 2008 că lucrările la Spitalul Regional de Urgenţă Cluj vor începe “în vară”.

În februarie 2014 a venit la şefia Ministerului Sănătăţii Nicolae Bănicioiu care a rezistat până în noiembrie 2015.

"Acest spital se va face, au fost negociate fondurile europene, banii sunt în buget pe Programul Operaţional Regional. În două-trei săptămâni lansăm upgradarea de studii de fezabilitate la nivelul nevoilor anului 2015. Cât de curând se va da drumul la licitaţie şi cred că în 3 ani să fie finalizat. Probabil va fi în jurul sumei de 150 de milioane de euro ", spunea la acea vreme Bănicioiu.

Patriciu Achimaş-Cadariu şi-a început scurtul mandat (noiembrie 2015 – mai 2016) cu următoarea declaraţie: “Doresc ca demararea construcției celor trei spitale regionale de la Cluj, Iaşi şi Craiova să constituie una dintre prioritățile mandatului meu".

Nici preşedinţii de Consiliu Judeţean nu se lasă mai prejos

Şi la Cluj, toţi preşedinţii de Consiliu Judeţean au promis marea cu sarea în ceea ce priveşte construire Spitalului Regional de Urgenţă.

„Clujul va avea spital regional, iar în prezent specialiştii noştri lucrează la proiectare şi se ocupă şi de partea de obţinere a avizelor”, spunea în 2008 Marius Nicoară.

În 2011, Alin Tişe vedea finalizarea spitalului în cinci ani.

"Paşii imediat următori sunt continuarea şi finalizarea studiilor de fezabilitate, de oportunitate, actualizarea PUZ-ului şi studiile geo. Apoi va urma semnarea parteneriatului CJ cu Ministerul Sănătăţii, organizarea licitaţiei pentru găsirea investitorului privat, în fine, licitarea şi demararea construcţiei. Sper ca până în vară să semnăm contractul cu investitorul, iar spitalul să fie gata în patru-cinci ani", afirma Tişe.

Horea Uioreanu a preluat conducerea Consiliului Județean Cluj în 2012 iar proiectul Spitalului Regional de Urgenţă a fost complet abandonat.

De la cal de bătaie electoral la Fata Morgana

Spitalul Regional de Urgenţă Cluj, dacă va fi construit vreodată, ar urma să fie pe un teren de 15 hectare în comuna Floreşti, de lângă Cluj-Napoca. Iniţial, Consiliul Judeţean Cluj a identificat un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea Guvernului, valoarea fiind estimată la 150 de milioane de euro.

După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ Cluj, noul preşedinte al instituţiei Alin Tişe (PDL) a schimbat şi amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii Spitalului Regional de Urgenţă.

Potrivit proiectului, viitorul Spital Regional de Urgenţă Cluj urma să aibă 1000 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport.

Încă mai cred că pot păcăli electoratul?

Corina Crețu și Vasile Dâncu și-au programat deja o conferință de presă în octombrie la Iași, pentru a anunţa spitalele regionale din fiefurile actuale ale PSD, de la Craiova și Iași, dar și pe cel din fieful vicepremierului de la Cluj.