Politică
Regimul investiţiilor în mediul rural după 2014, în dezbaterea Parlamentului European
<p /><strong><img src="documente/stories/rares-niculescu.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Europarlamentarul clujean PD-L, Rareş Niculescu, a depus 34 de amendamente, conţinând o serie de îmbunătăţiri pentru adaptarea propunerii la interesele agriculturii din România.</strong>
Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European a început ieri examinarea amendamentelor la proiectul de raport privind sprijinul pentru dezvoltare rurală, acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Acest document conţine setul de reguli care vor fi aplicate din anul 2014 pentru utilizarea fondurilor europene destinate competitivitpţii sectorului agricol, ameliorării calităţii vieţii în zonele rurale, încurajării diversificării economiei rurale etc.La acest proiect de raport au fost depuse, în total, 2127 de amendamente, dintre care 34 aparţin deputatului european Rareş Niculescu.
Acesta propune noi măsuri de sprijinire a micilor producători, a pieţelor locale şi a agriculturii în care este implicată comunitatea locală.
Investiţii în infrastructură
Unul dintre amendamentele depuse de Rareş Niculescu prevede ca, după 2014, fondurile pentru dezvoltare rurală să poată fi utilizate, în continuare, pentru investiţii în infrastructura aflată în legătură directă cu renovarea şi dezvoltarea satelor (drumuri, apă, canalizare). De asemenea, alte amendamente creează posibilitatea realizării de investiţii legate de îngrijirea sănătăţii, transport, educaţie.
Entităţile publice (de exemplu, primăriile) sunt incluse în lista potenţialilor beneficiari ai unor investiţii precum cele legate de prelucrarea şi stocarea produselor agricole. Această prevedere ar permite autorităţilor locale să înfiinţeze abatoare sau silozuri de utilitate publică.
Mai multe zone declarate defavorizate
Un alt amendament adus de europarlamentarul clujean vizează extinderea criteriilor pe baza cărora o zonă poate fi considerată ca fiind supusă unor constrângeri naturale sau altor constrângeri specifice. Accesul dificil şi densitatea redusă a populaţiei au fost adăugate la lista criteriilor propuse de Comisia Europeană.
De asemenea, deputatul european propune ca, la definirea unei zone ca fiind defavorizată, să fie luat în considerare un procent de 50% din suprafaţa totală a celei mai mici unităţi teritorial-administrative (de exemplu, dacă jumătate din teritoriul unei comune este zonă defavorizată, întreaga localitate să fie considerată zonă defavorizată).
Pensionarea anticipată a agricultorilor
Modificările propuse au în vedere de asemenea regimul micilor proprietari care decid să renunţe la agricultură şi să îşi transfere terenurile către agricultorii tineri. Rareş Niculescu doreşte ca renta viageră să nu mai fie considerată ajutor de stat şi ca proprietarii vârstnici care îşi cedează terenurile să poată beneficia de un stimulent egal cu valoarea subvenţiei agricole cuvenite pe termen de cinci ani, din fonduri europene. În acest mod s-ar încuraja întinerirea forţei de muncă în agricultură şi comasarea terenurilor fărâmiţate.
Alte amendamente propun crearea de facilităţi pentru zonele în care este practicată agricultura ecologică şi agricultura cu înaltă valoare naturală (tipul de agricultură puţin intensivă practicat în zonele de deal şi munte din Transilvania). Sprijinirea acestor modele de agricultură ar crea oportunităţi pentru locuitorii Transilvaniei, dar si ai altor regiuni din România.
Vă reamintim că în actuala perspectivă financiară (2007-2013), România a avut la dispoziţie peste opt miliarde de euro pentru dezvoltare rurală. Până în acest moment fiind realizate plăţi efective în valoare de peste 4 miliarde euro, aceea ce reprezintă un grad de absorbţie al fondurilor europene de circa 50% ceea ce face ca fondurile pentru dezvoltare rurală pot fi considerate cele mai de succes finanţări europene din România.
