Educație

Sergiu Pașca a primit titlul de Doctor Honoris Causa al UMF Cluj. Fostul student al universității, un lider internațional în neuroștiințe: „E important ca tinerii să se pregătească în străinătate și să se întoarcă în țară”

De la laboratorul pe care și l-a amenajat la vârsta de 11 ani în subsolul casei părintești, Sergiu Pașca, un cercetător clujean de renume, a ajuns să aibă propriul laborator la Universitatea Stanford din SUA și a devenit un lider internațional în neuroștiințe. Vineri, în cadrul unei ceremonii, medicul a primit titlul de Doctor Honoris Causa al UMF Cluj.

Sergiu Pașca a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie din Cuj-Napoca. În dreapta sa - rectorul UMF Cluj, prof. dr. Anca Dana Buzoianu / Foto: UMF Cluj Sergiu Pașca a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie din Cuj-Napoca. În dreapta sa - rectorul UMF Cluj, prof. dr. Anca Dana Buzoianu / Foto: UMF Cluj

 

 


Prof. dr. Sergiu Paşca, medic, om de știință și profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Universitatea Stanford din California, S.U.A. şi unul dintre cel mai bine cotaţi cercetători din lume în neuroştiinţe, a primit vineri, 28 aprilie, într-un cadru festiv, titlul onorific de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în 2007.

Cercetătorul Sergiu Pașca / Foto: monitorulcj.ro

Despre dr. Pașca, rectorul universității clujene spune că este foarte mândră și că are o „inteligență dincolo de limite”:


„Nu pot să mă simt decât foarte mândră și foarte fericită, pentru că de fapt acesta este scopul nostru - să formăm profesioniști, nu numai în profesiunea medicală, ci și în cercetare. Sergiu Pașca este un exemplu elocvent în acest sens. Cred că este unul dintre cei mai buni studenți pe care i-am avut, iar parcursul profesional pe care îl are dovedește acest lucru - o ambiție extraordinară și o inteligență dincolo de limite. Pentru viitorul lui eu prevăd rezultate spectaculoase, având în vedere colectivul în care lucrează și rezultatele pe care le-a obținut deja. Suntem foarte mândri de el și sperăm să colaborăm cât putem îndeaproape în curând”, a declarat, pentru monitorulcj.ro, prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.

Prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca / Foto: monitorulcj.ro

Ministrul Cercetării Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, şi preşedintele Academiei Române, acad. Ioan Aurel Pop, au apreciat, în mesajele pe care le-au transmis cu ocazia evenimentului, că Sergiu Paşca s-ar putea număra printre viitorii laureaţi ai Premiului Nobel.


Sergiu Pașca este considerat un lider internațional în neuroștiințe și celule stem, fiind inclus de cotidianul The New York Times pe lista sa de vizionari în Medicină și Științe.

Cercetările sale s-au impus ca fiind printre cele mai relevante 10 performanțe științifice ale anului 2022, iar activitatea de cercetare a prof. dr. Sergiu P. Pașca este orientată înspre înțelegerea legilor fundamentale care guvernează dezvoltarea și funcționarea creierului uman și identificarea mecanismelor moleculare care duc la boli neuropsihice, precum autismul și schizofrenia. Laboratorul său de la Universitatea Stanford a dezvoltat o serie de metode care permit crearea, din celule stem, de țesut tridimensional nervos funcțional uman și lucrează în continuare la noi descoperiri în neuroștiințele fundamentale și clinice.


Bolile psihiatrice, diagnosticate ca în secolul 19

Despre modul de diagnosticare a pacienților, dr. Sergiu Pașca ne spune că, din păcate, în cazul bolilor psihiatrice, încă se face prin observarea comportamentul pacienților, la fel ca în secolul 19:

Nu avem teste, care sunt necesare pentru un diagnostic, la fel cum nu existau nici în secolul 19. Sigur că diagnosticul e mult mai rafinat azi decât era înainte și știm multe dintre cauzele bolilor, însă față de orice altă ramură a medicinei, psihiatria rămâne în urmă. Cu toate acestea, 1 din 5 persoane suferă de o boală psihiatrică (în SUA). Mecanismele acestor boli la nivel molecular nu sunt cunoscute. În ultimă instanță, terapiile care sunt curative rezultă din aceste studii moleculare. Am văzut în ultimele decenii cum multe dintre formele de cancer pot să fie realmente vindecate, ca urmare a utilizării biologiei moleculare. Acolo țesutul este ușor disponibil. Pentru psihiatrie, organul de interes, creierul, nu este din păcate imediat disponibil pentru studiu și nici nu ar fi din punct de vedere etic. De aceea, laboratorul meu pe parcursul ultimului deceniu a lucrat intensiv la a dezvolta modele non-invazive care ne permit să studiem biologia acestor boli fără, desigur, a utiliza țesut de creier de la pacienți. Și e doar începutul”, a declarat Sergiu Pașca, în urma ceremoniei de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa.


Laboratorul dr. Sergiu Pașca de la Stanford și studenții săi / Foto: monitorulcj.ro

De asemenea, renumitul cercetător a susținut că viziunea sa pentru viitor este că și psihiatria va fi ancorată în biologie și că vom avea o psihiatrie moleculară la un moment dat. 

La ceremonie, prof. dr. Sergiu Pașca a susținut o prelegere în cadrul căreia a prezentat cele mai noi cercetări din cadrul laboratorului său. A explicat  etapele și rezultatele studiului său, publicat anul trecut în revista Nature, care a demonstrat că organoizi care imită creierul uman pot fi transplantați în cortexul cerebral al șoarecilor

Organoizii transplantați au căpătat proprietăți mai complexe decât cei in vitro, au răspuns la anumiți stimuli și chiar au influențat comportamentul rozătoarelor. Această metodă rezolvă una dintre principalele probleme ale cercetării bolilor neuropsihiatrice cu organoizi sau sferoizi – faptul că aceștia nu puteau fi integrați cu alte circuite care controlează comportamentul, oferind o imagine limitată asupra mecanismelor patologice ale bolilor neuropsihiatrice. 

Când l-am întrebat pe cercetător dacă tehnica folosită în cadrul studiului va putea fi utilizată și pentru testarea noilor medicamente, acesta ne-a răspuns pozitiv. Și nu doar pentru bolile psihice:

„Asta nu se va întâmpla numai pentru bolile psihiatrice, dar și pentru multe altele. Organoizii sunt folosiți pentru cancer, pentru testarea medicamentelor pentru cancer și vom vedea tot mai mult aceste modele celulare umane folosite în clinică. Dar în principiu, putem construi în mod neinvaziv de la un pacient celule fie ale creierului, fie ale altui organ, și apoi să nu testăm medicamentele direct pe pacient. Imaginați-vă de exemplu un răspuns la chimioterapie. Ai o anumită clasă de medicamente, pe care îl alegi primul? Ai putea construi modele în laborator în care să testezi medicamentele respective înainte de a le aplica pacientului. Încă durează foarte mult și probabil că nu suntem în măsura în care putem încă translaționa în clinică, dar probabil asta e direcția în care ne vom îndrepta.”

Nu va exista un singur tratament pentru autism

În ceea ce privește tratamentul pentru autism, cercetătorul este optimist și spune că nu crede că va exista doar unul singur:

„Autismul nu este o singură boală. Este un grup mare de boli și știm că e foarte importantă componenta genetică. Ceea ce comunitatea științifică face tot mai mult în ultimii ani este să identifice subforme de autism, majoritatea dintre ele genetice. Adică o mutație într-o anumită genă, cauzând o anumită formă de autism. Nu credem, comunitatea științifică, în general, că va exista un singur tratament pentru autism. Probabil că vor exista mai multe. Eu încă sper. Poate că va dura 5 ani, poate 10, poate va dura 50 de ani. Ce facem aici, grupul meu și mulți alții, este să încercăm să demistificăm aceste boli psihiatrice”, a explicat profesorul de la Stanford

Sergiu Pașca a mai adăugat că terapiile genice câștigă tot mai mult teren în ultima perioadă și „devin tot mai fezabile de a fi translaționate. Sper că vom vedea o revoluție în ceea ce privește terapia și pentru bolile neurologice și psihiatrice. Probabil că neurologice, înaintea celor psihiatrice.”

Sergiu Pașca, la UMF Cluj / Foto: Facebook - UMF Cluj

Universitatea, mult mai conectată decât acum 20 de ani

Despre primirea titlului de Doctor Honoris Causa, Sergiu Pașca spune că este o mare onoare. În cadrul evenimentului organizat de UMF Cluj, medicul s-a întâlnit și cu studenți dornici să facă cercetare. 

„Îmi amintesc cu mult drag de timpul studenției. Aici am început să fac cercetare și probabil nu există onoare mai mare pentru cineva din mediul academic decât să primească onoarea propriei universități. Sunt deosebit de bucuros că s-a materializat acest eveniment și mai ales că e un grup puternic de studenți aici la medicină care văd că sunt încă pasionați să facă cercetare. Acesta cred că este cel mai important lucru până la urmă, să încurajăm noua generație de studenți să facă cercetare, mai ales acum că sunt mai multe resurse și universitatea e mult mai conectată decât era acum 20 de ani. Ei sunt cea mai importantă verigă. Ca medic poți să faci cercetare clinică, aceasta este foarte importantă, dar cercetarea fundamentală, care în ultimă instanță e cea care aduce transformări la înțelegerea biologiei, medicinei, aduce noi tratamente, necesită o altă traiectorie și un alt efort. Astăzi, mai mult ca niciodată, la universitate e un efort susținut pentru acești studenți la medicină care vor să facă cercetare fundamentală. Asta mă bucură enorm”, a spus cercetătorul.

Participanți la ceremonia de acordare a titlului Doctor Honoris Causa / Foto: UMF Cluj

El îi îndrumă pe studenți să se implice în cercetare biomedicală, chiar dacă nu vor să facă cercetare biomedicală pe viitor: „E important pentru fiecare medic, chiar dacă e medic de familie, să înțeleagă cum se descoperă terapiile. Există multă dezinformarea în jurul nostru și e important ca medicii să înțeleagă cercetarea fundamentală cât mai în profunzime.”

„Sprijinarea cercetării și, mai ales, finanțarea tinerilor cercetători este esențială, pentru că dacă nu ai finanțare nu poți să obți rezultate importante. Universitatea noastră face de ani buni demersuri în acest sens. Oferim anual sau bianual suma de 100.000 de euro la 50 de studenți - burse de câte 2.000 de euro la fiecare, pentru proiecte de cercetare. De asemenea, sprijinim doctoranzii cu proiecte finanțate de universitate, tinerele cadre didactice cu burse de 10.000 de euro, finanțăm publicarea în reviste de mare prestigiu - plătim taxa de mii de euro de publicare. Iar totul se întoarce înapoi în prestigiu. Este o investiție de fapt în universitate”, a declarat, pentru monitorulcj.ro, prof. dr. Anca Dana Buzoianu.

„Tinerii să se pregătească în străinătate și să se reîntoarcă în țară”

Cât despre cercetarea din România, cu toate că finanțarea este foarte importantă, este „nevoie ca mulți tineri să se pregătească în străinătate și să se întoarcă în țară”, unde să-și creeze propriile laboratoare, spune Pașca:

„Dacă ne uităm la modelele de succes ale unor țări, ca de exemplu Coreea de Sud sau Japonia, care și-au refăcut cercetarea în ultimele decenii, vedem foarte clar că unul dintre principalele mecanisme a fost de a trimite studenții să se pregătească în străinătate și apoi de a-i atrage înapoi. Și asta e foarte important pentru că e important ca studenții să învețe să facă cercetare, să aibă modele, și apoi să vină și să le aplice aici. Din fericire, sunt mult mai multe mecanisme de finanțare astăzi a cercetării, mai ales pentru că România e parte din UE. Dar cred că ce va fi foarte important este să încurajăm studenții să se pregătească, să-și facă doctoratele în străinătate, studiile postdoctorale și apoi să se întoarcă în România să-și construiască laboratoarele lor.”

În această privință, cercetătorul de la Stanford a început discuții cu universitatea clujeană privind viitoare colaborări. El a mărturisit că nu se va întoarce acum în țară, dar această posibilitate nu e exclusă pe viitor.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Sergiu Pașca, fost student UMF Cluj, acum Doctor Honoris Causa al universității. E un cercetător de excepție și profesor la Universitatea Stanford din SUA

Un clujean, absolvent al UMF Cluj, a condus un studiu prin care neuroni umani au fost transplantați la șoareci. Cine este Sergiu Pașca

Ultimele Stiri
abonare newsletter