monitorulcj.ro Menu

Economie

Judeţul Cluj, pe locul patru în ţară ca cifră de afaceri realizată în 2015

Locul ne este ameninţat de alte judeţe care înregistrează o creştere mult mai rapidă în ultimii ani.

Cifra de afaceri a crescut la nivel naţional în ultimii ani

Clujul se menține printre cele mai puternice județe ale țării la capitolul venituri realizate de companii, însă are șanse mari să fie devansat în următoarea perioadă de județe precum Argeș și Constanța care au un ritm mai ridicat de creștere al afacerilor.

Județul nostru nu a atras nicio mare investiție în ultima perioadă spre deosebire de Timiş unde, cel puţin pe partea industrială s-au văzut creşteri spectaculoase, la fel şi la zona adiacentă Bucureştiului dar şi în cazul Argeşului, toate au beneficiat de suportul unur investitori şi interni şi de afară în special în zona industriei auto și a componentelor auto.

O creştere semnificativă a înregistrat-o și Alba unde câteva investiţii bine-susţinute şi bine-manageriate, dintre care amintim fabricile construite de Albalact, Transavia, Romaqua sau Pehart Tec, dar și fabrica de articole din porţelan Apulum, controlată de investitori italieni, au dus la o creştere extrem de consistentă, de 123%  în perioada de analiză.

De ce avem o dinamică mai scăzută?

Motivele sunt multiple potrivit economiștilor consultați de Monitorul de Cluj.

Iosif Pop pune pe primele locuri infrastructura și politica de atragere a investitorilor. „N-am avut şansa de a mai primi investitori mari şi nu am avut şansa de a susţine investitorii locali să crească aşa cum ar fi trebuit. Ce ne lipseşte? În primul rând infrastructura, prea multă birocraţie sau ne lipseşte prea puţină birocraţie ca să fiu în corelaţie, noi declarăm că suntem dornici şi permisivi, dar când e să găsim o soluţie sau să dăm o autorizaţie sau să îi susţinem cu anumite proiecte mai degrabă le împiedicăm birocratic decât să le ajutăm să evolueze rapid, deci o problemă de politică. Nu ar trebui nici să uităm că am avut un mare investitor Nokia, care s-a retras intempestiv, după ce l-am susţinut cu fonduri bugetare consistente şi a venit un altul, dar nu de acelaşi calibru încăˮ, explică membrul Consiliului Civic Local (CCL) Cluj.

Clujul poate doar visa la podium

În opinia economistului șansele noastre de a deveni cel mai puternic oraș din provincie sunt scăzute. „Se produce o polarizare şi a dezvoltării şi a populaţiilor spre aceste centre care sunt mai dinamice, dar în competiţie Clujul cu Timişoara pierde mereu, dacă e să luăm oraşe de anvergură similară. Asta datorită faptului că nu tratăm cu maximă seriozitate subiecte majore şi nu angrenăm adevăraţii profesionişti în astfel de proiecte. Ultima pierdere este cea legată de capitală culturală, am pierdut lamentabil pentru că am organizat lamentabilˮ, completează economistul.

Avântul celorlalte zone nu ar trebui să ne sperie

Situația este una normală potrivit președintelui Ligii Întreprinzătorului Român (LIR), Adrian Coroian. „Dinamica a fost pe creștere la noi până în 2009, noi avem firme de IT cu cifră de afaceri și dinamică bună de mult timp, pentru că suntem un pol IT, acum creșterea nu mai poate să fie mare, și-a păstrat un nivel ridicat, plus că și fiscalitatea se împovărează și atunci capitalul migrează. Alte județe au venit din urmă și au recuperat pe finanțări și pe tot felul de instrumente. Noi nu mai avem unde să ne dezvolătm fiind că forța de muncă este ocupată, nu avem resurse, capitalul este același chiar mai bine sprijinit în zonele defavorizate și e normal să scadă dinamica. Trebuie să ne așteptăm la creșteri în viitor, dar pe tehnologie, de acum materia cenușie va conta, nu va conta neapărat capitalul și forța de muncă brută, va conta forța de muncă calificată și fructificarea eficientăˮ, explică omul de afaceri clujean.

Capitala pierde teren

În 2008, cifra de afaceri a companiilor din România era de 1.088 mld. lei, iar anul trecut ajunsese la 1.222 mld. lei, un avans de 12%.

De remarcat este însă, comparativ cu anul 2008, o reducere a dependenţei de Capitală, care mai asigură 37% din business, faţă de  63% în urmă cu opt ani. Doar în Bucureşti şi Mehedinţi, adică cele două extreme din business, există un declin al vânzărilor raportate de companii, în rest businessul judeţean a fost pe creştere, arată o analiză realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului, de Ziarul Financiar.

(Angelica Teocan)