monitorulcj.ro Menu

Economie

Funcţionarii de la ghişee, SALARII NESIMŢITE. Lefuri mai mari decât cei din învăţământ şi sănătate, DEPĂŞESC inclusiv salariile din sectorul privat - FOTO

În prezent, salariul mediu brut din administraţia publică este de 3680 de lei, iar în sectorul privat depăşeste cu puţin 2630 de lei, potrivit datelor din Raportul pe 2014 al Consiliului Fiscal, publicat marţi şi citat de hotnews.ro. O creştere a lefurilor bugetarilor cu 10% ar mări decalajul salarial între admnistraţia publică şi privat la peste 1042 de lei, în favoarea celor de la Stat. Diferenţa vine din politica salarială diferită dintre Stat şi Privat. La cel privat, creşterea salariului vine însoţită doar de creşterea eficienţei angajatului. La Stat ea vine printr-o ordonanţă de urgenţă.

Ştefan Roman, preşedintele Sanitas Cluj, spune că diferenţa nu este justificată pentru că “viaţa unui om nu poate fi cuantificată în bani”.

„S-a şi mediatizat în urmă cu două-trei săptămâni faptul că, pe uşa din dos, salariile din administraţia publică  s-au mărit mai substanţial decât la alte categorii din sistemul bugetar. Fără să ştim şi fără să fie o dezbatere publică pe treaba asta. Diferenţa s-ar putea contracara prin noua lege a salarizării bugetarilor, a cărui formă finală a proiectului, din păcate, nu o are nimeni decât eventual Ministerul Muncii. Forma proiectului încă nu a fost adusă la cunoştinţa partenerilor sociali ca formă finală a proiectului. Diferenţa asta nu este justificată. Dacă era invers, atunci era justificată, fiindcă noi lucrăm cu materialul uman. Orice greşeală înseamnă degradarea stării de sănătate sau decesul pacientului. Ori viaţa unui om nu poate fi cuantificată în bani. În schimb, în administraţia publică dacă greşeşti un act îl poţi reface şi remediezi situaţia”, a spus Roman pentru Monitorul de Cluj.

La rândul său, Valer Suciu, preşedintele Sindicatului Liber al Salariaţilor din Administraţia Publică Locală „Civitas”, spune că în administraţia locală salariul este “undeva la 1200-1300 de lei”.

„Diferenţa este foarte simplă. Prima dată uitaţi-vă la structura administraţiei publice, unde intră tot ce înseamnă administraţie centrală, asta însemnând aparatul propriu al fiecărui minister în parte, tot ce înseamnă agenţii guvernamentale, direcţii generale, adică finanţe şi tot ce înseamnă subordonanţe ale guvernului în teritoriu, iar administraţia locală e chiar ultima. În administraţia locală salariul mediul este undeva pe la 1200-1300 de lei. Nu este justificat faptul că s-au majorat salarii cu peste 50% în administraţia centrală, deoarece există cazuri în care salariile din administraţia centrală sunt de până la zece ori mai mari decât cele din administraţia locală. Diferenţele se pot contracara prin punerea în aplicare a unei legi de salarizare unitare, care o discutăm din anul 2000 încoace, dar care nu se pune în aplicare, pentru că asta ar însemna scăderea salariilor administraţiei centrale”, a spus Valer Suciu pentru Monitorul de Cluj.

“Numărul total de angajaţi în sectorul guvernamental a scăzut cu 217.439 de persoane în intervalul  decembrie 2008 -decembrie 2014, ajungând la un nivel de 1,18 milioane de angajați la sfârșitul anului trecut după o creştere cu 165.600 de persoane înregistrată în perioada 2005-2008. Practic, cea mai mare parte a reducerii de personal a avut loc în perioada 2009-2011, când numărul de salariați din sectorul bugetar a scăzut cu circa 198 de mii, în timp ce în perioada 2012-2014 diminuarea a fost de circa 20 de mii de posturi”, se arată în raportul Consiliului Fiscal.

Ajustarea înregistrată în perioada 2009-2014 s-a datorat, în principal, introducerii regulii de „1 angajat nou la 7 plecări din sistem” (valabilă până în anul 2012 inclusiv) și s-a produs în special la nivelul autorităţilor executive  locale (-83.238  posturi  ocupate),  învăţământului  preuniversitar (-40.558  posturi ocupate), sistemului sanitar, inclusiv Ministerul Sănătății (-24.813 posturi ocupate), Ministerului Afacerilor  Interne (-13.353 posturi ocupate), Ministerului Finanţelor Publice (-7.197 posturi ocupate) şi Ministerului Agriculturii (-4.037 posturi ocupate). Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă au fost înregistrate creşteri la nivelul Ministerului Justiţiei (+2.520 posturi ocupate), Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (+1.631 posturi ocupate) şi  Ministerului Economiei (+1.534  posturi  ocupate), Ministerul  Dezvoltării  Regionale  şi  Administraţiei Publice (+898 posturi ocupate) și Secretariatului General al Guvernului (+513 posturi  ocupate).

În bugetul inițial pe anul 2014 s-a avut în vedere finanțarea unui număr maxim de 1.185.000 de posturi în sectorul bugetar, iar media lunară a posturilor ocupate în decursul  anului  precedent  a  fost  de  1.178.705  posturi  ocupate,  ceea  ce  consemnează încadrarea  în limita inițială. Față de anul precedent, numărul de salariați înregistrat la sfârșitul anului 2014 s-a diminuat marginal, respectiv cu 2.143 persoane.

Ajustarea  din  perioada  2009-2012 este preponderent rezultatul aplicării regulii de „1 salariat nou la 7 plecări” în condițiile în care cea mai mare parte a ieșirilor din sistem s-a  realizat  prin plecări voluntare sau pensionare.

"Abandonarea acestei reguli începând  cu  anul  2013  a  fost menită să diminueze selecția adversă și să permită operarea unor modificări în structura personalului angajat. Astfel, reducerea operată în perioada 2009-2012 a fost realizată doar într-o mică măsură pornind de la criterii calitative, cum ar fi diminuarea personalului acolo unde se identifică un excedent de salariați concomitent cu noi angajări în zonele deficitare pe baza unor standarde de cost riguros definite și prin stabilirea unui nivel optim de funcționare", se mai arată în documentul citat.

Citeşte aici raportul integral al Consiliului Fiscal.

Articol scris de Ştefana Stoica, studentă la Jurnalism, FSPAC-UBB, anul II