Economie

Cum a ajuns Institutul Cantacuzino în stadiul actual. De la sute de vaccinuri instituţia nu mai fabrică nimic. Cine sunt responsabilii?

<p /><strong /><img src="documente/stories/2012/09_septembrie/19/vaccine-cocooning2.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Închiderea liniilor de producţie pentru vaccinuri face România dependentă de importuri şi ex­trem de vulnerabilă în cazul produ­ce­rii unei pandemii. Mai mult chiar, efi­cien­ţa vaccinurilor de import este pusă sub semnul întrebării, deoarece nu sunt testate în România şi nu sunt adaptate populaţiei României. Până acum, Institutului Cantacuzino, consi­derat "<em>vital</em>" pentru România chiar de foşti miniştri ai sănătăţii, nu se înscrie pe lista obiectivelor de importanţă strategică, scrie Mediafax.

"Importanţa acestui institut pentru statul român este majoră, mai ales în condiţiile actuale în care există conflicte geopolitice. Avem tul­pini de peste 80 de ani (pe baza cărora pot fi dezvoltate vaccinurile - n. red.) şi un personal pregătit pentru evoluţii epidemiologice. Nu este vorba despre problema unui institut oare­care, ci de supravieţuirea şi apărarea unei popu­laţii", spune Monica Bălteanu, şeful laborato­ru­lui de boli autoimune, care este şi vicepre­şe­din­tele sindicatului TESA. Ea lucrează de 29 de ani în cadrul Institutului Cantacuzino, unul din­tre cei 11 producători internaţionali de vaccinuri.

"Este de importanţă vitală pentru Româ­nia", spune şi Ritli Ladislau, fost ministru al sănătăţii.

2012 este primul an din istoria de 91 de ani a instituţiei când de pe liniile de producţie ale instituţiei nu a ieşit niciun vaccin, iar România a fost nevoită să importe atât vaccin BCG (împotriva tuberculozei) pentru nou-născuţi, cât şi pentru gripa sezonieră.

Există însă riscul unor efecte adverse în cazul vaccinului BCG, în timp ce pentru vac­cinul împotriva gripei în cazul unei epidemii nu se va putea asigura necesarul, spune Băltea­nu, dar şi un raport al Avocatului Poporului.

Foto: worldtruth.tv